Bucureşti

Vânătoarea florilor de cireș

2 aprilie 2010

”Oricare drum, chiar și acest drum de la Entepfuhl, te poate duce până la capătul lumii.”
Carlyle

Unde călătorim și, mai ales, de ce neapărat acolo? Mi se întâmplă în fiecare călătorie să am un moment de oboseală în care îmi spun că, de fapt, urăsc să călătoresc. Că oriunde aș merge ajung la aceeași destinație și orice drum ales este, până la urmă, unul și același. Am mers pe multe drumuri, dar nici unul nu m-a dus până la capătul lumii, cum spune Carlyle, sau poate nu am mers suficient de mult, cu toate că au fost drumuri care m-au obosit mai mult decât orice. Și mereu îmi promit că, data viitoare, nu o să mai merg nicăieri, sau o să merg foarte puțin, atâta cât să văd răsăritul de soare. Că nu mai vreau metropole, aeroporturi, camere străine de hotel, hărți și stații de metrou în care mă rătăcesc și magazine și cărți poștale și nu mai vreau să fac fotografii, să vizitez muzee, să cumpăr bilete, să admir, să văd, să obosesc…

You Might Also Like

4 Comments

  • Reply @ADRIAN@ 6 aprilie 2010 at 5:07 pm

    Hristos a inviat !!!…..frumos macro,imi plac pozele acestea, sper sa mai reusesti astfel de cadre

  • Reply Anca 7 aprilie 2010 at 9:10 am

    Multumesc, o sa incerc 🙂

  • Reply Anca 9 aprilie 2010 at 1:32 pm

    Multumesc, Catalin.

  • Reply catalin fudulu 9 aprilie 2010 at 11:05 am

    Prima imagine îmi place cel mai mult…

  • Lasă un răspuns