Călătorii

Spre Tallinn, înainte, hai noroc!

13 august 2011

Călătoria cu feribotul de la Helsinki la Tallinn m-a lămurit ce se întâmplă pe Marea Baltică între aceste două orașe. Știind că este vorba doar de o traversare de câteva ore mi s-a părut normal să îmi iau bilet on deck, dar mare mi-a fost mirarea când, ajunsă pe vas, i-am văzut pe toți căutându-și de zor cabinele. Ok, mi-am zis, poate e un drum obositor în care simți nevoia să te întinzi un pic.

* * *

În prima parte a drumului am stat pe puntea însorită, cu soarele pregătindu-se de apus în față, încercând să-mi găsesc un loc comod pe banca aceea tare în care se țin colacii de salvare. După vreo oră, însă, am rămas fără apă de băut și mi-am amintit de supermarketul pe care îl zărisem la sosire. Am încercat să ajung acolo, dar m-am lovit de o mare forfotă, de ziceai că se dă ceva gratis pe vapor – gratis și bun. În supermarket era buluc de lume, mai ceva ca la sărbătorile de iarnă, abia am reușit, cu chiu cu vai, să mă strecor și eu înăuntru.

Magazinul respectiv, pe jumătate plin cu spirtoase și pe jumătate cu ciocolată, avea prețuri mult mai mici decât în Finlanda și oamenii își cumpărau baxuri de vodcă și de bere, batoane uriașe de Toblerone și pungi imense de bomboane. Toată lumea căra ceva, câte o sticlă uriașă de șampanie sau măcar o doză de Cola Cola, ca pradă a călătoriei pe Marea Baltică, după care fiecare, după vârstă și rezervare, se retrăgea fie pe punte, unde punea de-o petrecere gălăgioasă, fie în cabină, pentru ceva intimitate între două sticle de vodcă.

Inutil să spun că n-am găsit în ditamai supermarketul nici măcar o sticluță cu apă de băut, așa că m-am întors învinsă (și însetată) pe punte, între două grupuri de petrecăreți finlandezi care mai de care mai tatuat, mai colorat și mai inelat prin părțile cartilaginoase ale corpului.

Aproape de Tallinn unii au început-încet să cedeze, se mai loveau de câte un perete, mă mir că n-a căzut nimeni peste bord, mai ales că balustradele nu erau foarte înalte și oricum nu-i păsa nimănui de siguranța și securitatea pasagerilor. Iar în Tallinn… ei bine despre petrecerile din Tallinn data viitoare, după ce termin și fotografiile respective de sortat și puricat 😊

You Might Also Like

12 Comments

  • Reply Liliana 8 septembrie 2011 at 4:31 pm

    Ha, eu pe ferry asta, intr-o iarna am prins furtuna. Nu vreau sa iti explic ca asa am descoperit ca am rau de mare… Aveam un tangaj de nu reuseam sa pricep cum de nu ne scufundam. Deh, amintiri.

    • Reply Anca 8 septembrie 2011 at 4:38 pm

      Am mai auzit ca pe furtuna si tangaj descoperi ca ai rau de mare 🙂

  • Reply Liliana 8 septembrie 2011 at 5:39 pm

    90% din cei prezenti aveau rau de mare. Cei care n-aveau erau deja manga de beti :D. Serios acum, chiar un procent foarte mic nu avea rau de mare.

    • Reply Anca 9 septembrie 2011 at 9:20 am

      Liliana, eu sigur as avea rau de mare, mi se face rau si in masinile care se hatane prea mult…

  • Reply Narcisa 8 septembrie 2011 at 7:15 pm

    zi-mi că te-ai alăturat grupului vesel! 😀

  • Reply Gabriela Cimpoca 8 septembrie 2011 at 8:27 pm

    Am auzit de practicile astea nordice, cu cetateni care vin din tari scumpe, sa bea ieftin pe ferry! Trebuie sa fie foarte motivati, daca fac baute pe mare, intre o cumparatura la supermarketul plutitor si o voma provacata de tangaj!

    • Reply Anca 9 septembrie 2011 at 9:22 am

      Gabi, motivatia o reprezinta o ameteala buna, ce nu face omul pentru asa ceva 😛

  • Reply dana 18 ianuarie 2012 at 7:54 pm

    cred ca nu ai stiut unde sa cauti apa 😉 am fost cu ferry tallinn-helsinki si invers de cel putin 5 ori pana acum…si de fiecare data mi-am luat apa din supermarket. acea "agitatie" din magazin este pt ca practica preturi de duty-free… anyway, disperarea oamenilor de acolo, nu e nici macar pe aproape de disperarea romanilor de a cumpara vrute si nevrute din hipermarket-uri in apropierea sarbatorilor.

    au fost cateva remarci la adresa oamenilor fara grija, care petrec (se stie ca nordicii au o placere sa bea in week-end si in vacante) care m-au facut sa zambesc amar…
    e foarte placuta plimbarea cu un ferry imens, pt ca nici nu-ti dai seama cand trece timpul (mai admiri peisajul pe punte, mai bei o cafea, mananci o prajitura, te uiti/cumperi din supermarket sau din magazinul de cosmetice)…

    mult succes data viitoare… poate o sa ti se pare mai placuta plimbarea 🙂

    • Reply Anca 19 ianuarie 2012 at 9:55 am

      Plimbarea a fost placuta, dar nu asa placuta ca cea spre Helsinki cand am dormit pe feribot. Dupa o zi petrecuta in Helsinki nu mai doream decat sa ajung cat mai repede in Tallinn si sa ma odihnesc.

      In orice caz mi s-a povestit ca atunci cand este furtuna traversarea cu feribotul este groaznica – majoritatea oamenilor descopera ca au rau de mare si ca nu e deloc distractiv…

  • Reply dana 20 ianuarie 2012 at 6:34 pm

    asa a fost si la mine :))
    abia la inceputul lui decembrie am descoperit ca am rau de mare, cand am mers cu ferry Tallinn-Helsinki pe o mare agitata (nu era furtuna). mi s-au parut cele mai lungi 3,5 ore din viata mea!!

    P.S: pt Rusia iti trebuie viza? (vreau sa trec din Finlanda si sa merg pana la St. Petersburg)…

    • Reply Anca 20 ianuarie 2012 at 6:55 pm

      Da, pentru Rusia iti trebuie viza.

      Dar merita 😛

  • Reply Mâzgălica 21 noiembrie 2015 at 4:21 pm

    Dar să mergi o noapte cu feribotul, atunci să vezi cum se profită de duty free-urile astea (oamenii vin cu cărucioare să cumpere țigări, dulciuri, dar mai ales alcool).
    Eu am călătorit de la Stockholm la Tallinn cu feribotul, noaptea, iar a doua zi, dimineața, poliția îi aștepta pe șoferi cu fiola pregătită.
    Aici țin minte că se vindea și apă, la el și pe feribotul de la Tallinn spre Helsinki (chiar am cumpărat două sticle de jumate).

  • Lasă un răspuns