Călătorii, România

Sărbătoarea rabarbărului de la Saschiz

6 mai 2017

Rabarbărul (cunoscut și sub numele de rubarbăr sau revent) este o plantă mai des întâlnită în Ardeal și care poate fi ușor confundată cu brusturele: amândouă au frunze mari, cărnoase, și o tijă lungă, atâta doar că tija rabarbărului este roșiatică, semnul său distinctiv. Doar tijele se folosesc de la această plantă (frunzele sunt toxice), iar din ele se pregătesc dulcețuri, plăcinte și compot sau se pot folosi la acrirea ciorbelor, rabarbărul fiind un pic acrișor de felul său.

* * *

Pentru că cea mai bună perioadă de recoltare a rabarbărului este luna mai, cel târziu iunie, mai încolo plata luând un gust amar, Vecinătatea femeilor din Saschiz a pus la cale un festival dedicat rabarbărului. Fără fonduri publice, doar cu aveau ele prin gospodărie (ouă, lapte, rabarbăr), cu ajutorul bisericii evanghelice care a pus la dispoziție curtea bisericii fortificate și cu susținerea Fundației ADEPT, care le-a făcut publicitate pe Facebook, aceste femei harnice au creat un eveniment în care tradițiile locale sunt puse în valoare.

Preotul luteran a dat startul sărbătorii, rostind și o rugăciune în germană, apoi a început marșul plăcintelor în ritm de fanfară. În afară de plăcinte, care au fost oferite de comunitatea femeilor din Saschiz, se mai puteau cumpăra dulcețuri și alte produse home-made, specifice zonei. Ceva mai târziu au avut loc și două tururi ghidate, ale Bisericii Fortificate și ale Cetății Țărănești.

În Saschiz mai sunt vreo 23 de sași puri și-n jur de 60 de familii mixte. O dată la două săptămâni se ține slujba în Biserica Evanghelică Sfântul Ştefan (sit UNESCO), care e într-o stare bună, se vede că e îngrijită. Am urcat până în pod, dar ferestrele mici, acoperite cu plasă, nu te lăsau să vezi mare lucru. Turnul bisericii, care seamănă foarte mult cu cel din Sighișoara, are niște crăpături adânci și urâte, ca de la un cutremur.

La vreo 1,2 km de sat, sus pe deal, se găsește Cetatea Țărănească de Refugiu, acum o ruină, dar cu vedere panoramică spre sat și dealurile din jur. E un urcuș ușor, dar eu am reușit să greșesc traseul și m-am trezit în pădure, unde am deranjat o căprioară care ședea chiar în drum 😊 Saschiz face parte din regiunea Târnava Mare, care este inclusă în rețeaua zonelor Natura 2000, o rețea de zone naturale protejate din Uniunea Europeană. Când le vezi cu ochiul liber, înțelegi și de ce. Dealuri întregi acoperite cu păpădii, fânețe, fluturi, iarbă verde ca nicăieri altundeva.

În Saschiz poți petrece un weekend, eventual mai mult dacă vrei să explorezi satele din jur: Cloașterf, Criț, Meșendorf și Viscri sunt la câțiva kilometri distanță. Fundația ADEPT a construit o rută de ciclism – Transilvania Bike Trails Network – care leagă satele Viscri, Bunești, Meșendorf și Criț într-o rețea care însumează peste 40 km. Alte activități includ participarea la frământatul pâinii, o vizită la Pivnița Bunicii, plimbări la stână sau la Maria Nistor din Mălâncrav, care țese covoare. Sau, dacă nu, puteți vizita cimitirul săsesc, semi-abandonat, de unde biserica fortificată se vede foarte bine.

CHESTIUNI PRACTICE

Accesul și vizitarea: Saschiz se găsește la 20 km de Sighișoara, din București se poate ajunge acolo cu autocarele CDI, cursa București-Târgu Mureș. Un bilet dus-întors a costat 108 lei, cu tot cu 10% reducere pentru achiziționarea biletului online. Atenție, CDI nu trimite biletele pe email, trebuie salvate imediat după cumpărare, iar platforma lor de rezervări este varză, la returul din Saschiz îmi arăta ca oră de plecare ora 00.00. Am trimis și un email în care ceream clarificări, email la care n-a răspuns nimeni până acum. Autobuzul oprește în Saschiz în stația de lângă biserica fortificată.

Cazare în Saschiz: sunt mai multe pensiuni în Saschiz, eu am stat la Pensiunea Cartref, o casă săsească construită în 1909 de către meșterul tăbăcar Rether și soția sa, Dorotheea. La restaurare s-au păstrat tâmplăria albastră, tipic săsească, și încuietorile vechi din metal. În curtea pensiunii se găsesc două mici muzee: Muzeul Gătitului și Muzeul Gospodăriei Săsești. O cameră costă 110 lei, micul dejun costă 20 de lei și e foarte bun, include produse locale. La cerere se pot lua acolo și celelalte două mese. Pentru că am plecat din București vineri seară și am ajuns în Saschiz după miezul nopții, proprietara pensiunii m-a așteptat până la ora aceea ca să pot face check-in-ul.

Biserica fortificată din Saschiz: biletul de intrare costă 6 lei, se pot face fotografii în interior și se poate vizita și podul. Duminică am intrat puțin să văd slujba, dar era în germană și totul avea un aer destul de sever, așa că n-am zăbovit mult pe acolo. Lângă biserica fortificată există și un punct de informare turistică, care era deschis duminica și de unde poți cumpăra dulcețuri, ca cea de lapte, și ceramică de Saschiz.

* * *

În curtea Pensiunii Cartref:

Saschiz01.JPGSaschiz02.JPGSaschiz03.JPGSaschiz04.JPGSaschiz05.JPGSaschiz06.JPGSaschiz07.JPGSaschiz08.JPGSaschiz09.JPGSaschiz10.JPGSaschiz11.JPGSaschiz12.JPGSaschiz13.JPGSaschiz14.JPGSaschiz15.JPGSaschiz16.JPGSaschiz17.JPGSaschiz18.JPGSaschiz19.JPGSaschiz20.JPGSaschiz21.JPGSaschiz22.JPGSaschiz23.JPGSaschiz24.JPGSaschiz25.JPGSaschiz26.JPGSaschiz27.JPGSaschiz28.JPGSaschiz29.JPGSaschiz30.JPGSaschiz31.JPGSaschiz32.JPGSaschiz33.JPGSaschiz34.JPGSaschiz35.JPGSaschiz36.JPGSaschiz37.JPGSaschiz38.JPGSaschiz39.JPGSaschiz40.JPGSaschiz41.JPGSaschiz42.JPGSaschiz43.JPGSaschiz44.JPGSaschiz45.JPG

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply teo ara 3 iunie 2017 at 1:11 am

    Am fost si eu in Saschiz , atrasa de imaginile cu Hanul Cetatii , dar am ales sa ma cazez la Cartref , pe motiv de pret , dar mi-a placut si aici ; totusi nu am ratat o vizita in curte la Hanul Cetati , m-a impresionat diversitatea si vechimea obiectelor taranesti expuse chiar pe gangul de intrare in curtea hanului , la intrare este si un mic local mobilat taraneste , foarte interesant , unde am mancat cea mai buna inghetata din viata mea ( poate si pentru ca veneam de la cetate si imi era sete si foame 🙂 ) A fost frumos, pentru o zi ( si doua nopti de cazare) , peisaje frumoase, cetate, biserica fortificata, dar daca nu ai masina sa te deplasezi in imprejurimi , nu prea ai ce face mai mult timp .Foarte frumoase pozele .

    • Reply Anca 3 iunie 2017 at 10:23 am

      Am luat masa de prânz la Hanul Cetății, dar pentru mine a fost o experiență dezamăgitoare, mâncarea a fost foarte proastă, fadă, am regretat că nu am mâncat la pensiune. Poate am prins eu o zi proastă la bucătărie, dar a doua oară nu aș mai mânca acolo. În Saschiz e de mers peste weekend, dacă știi să mergi pe bicicletă e și mai bine, sunt trasee speciale pentru cicloturism în zonă.

    Lasă un răspuns