Călătorii

Sarajevo, printre flori și morminte

22 august 2012

După vizita în Sarajevo am avut o mică revelație: îmi plac orașele cu populație musulmană, îmi plac centrele lor vechi, cu magazinele mici ale meșteșugarilor care lucrează în dreptul ușii, îmi place să mă trezesc în cântecul muezinului și să mă duc la culcare ascultând aceleași cântece, îmi place cafeaua lor mică, dulce și aromată. Obosită de drumul de drumul de 7 ore cu autocarul de la Split la Sarajevo, începusem să mă gândesc că poate nici n-o să-mi placă orașul, că probabil e vreo urbe prăfuită și agitată în care o să mă simt străină. Că, în sfârșit, ce caut eu acolo?

* * *

În loc de asta am descoperit un oraș minunat, un amestec de Bizanț și de Imperiu Austro-Ungar peste care s-a așternut uitarea, dar o uitare dulce ca un cataif lăsat neglijent pe o masă. Bosnia și Herțegovina este o țară muntoasă, iar capitala este și ea înconjurată de dealuri pe care s-au înșirat multe case. Orașul Vechi gravitează în jurul Bazarului – Baščaršija: când mi s-a spus că trebuie să cobor în „pigeon square” îmi imaginam o piață uriașă și impersonală, ca să găsesc în realitate o piațetă mică și cochetă, cu o fântână în mijloc și un arbore umbros alături. Fântânile și cișmelele sunt, de fapt, o prezență constantă în orașele cu populație musulmană și o adevărată binecuvântare pentru drumețul obosit și însetat.

Nu mai sunt urme vizibile ale rănilor lăsate de războiul de acum 20 de ani, doar multe cimitire albe înșirate pe coama câte unui deal, strălucind stins în lumina apusului. Lângă casa gazdei mele un asemenea cimitir mi-a atras atenția prin pietrele funerare noi și bine îngrijite: toți cei înmormântați acolo fuseseră omorâți între 1992 și 1995 – tineri, bătrâni, femei sau bărbați, majoritatea musulmani. Mulțimea de morminte te emoționează brusc: ceea ce fusese doar o știre în mass-media capătă o formă, un înțeles, o durere reală. Cum să găsești o explicație pentru ce s-a întâmplat atunci? Cum să înțelegi motivația sârbilor care le-au ordonat lunetiștilor să tragă „la liber” în populația orașului? De unde atâta ură?

Dincolo de Bazar soarele apune peste partea austriacă a Sarajevo-ului. Un oraș al tramvaielor moștenite de la austrieci, adevărate piese de muzeu care străbat liniștite orașul. În fața uneia dintre clădiri s-a construit peste râul Miljacka un pod nou și modern, ca o panglică arcuită – „inaugurarea este azi”, mi se spune, ca explicație pentru faptul că nu îl pot traversa. Mă urc pe dealuri pentru niște panorame superbe ale orașului și sunt, printre flori și morminte, fericită. Poate pentru că am mai prins un apus minunat, poate pentru că am observat că unele fântâni din oraș au o scurgere aproape de nivelul solului, pentru vietățile mai mici care vin și ele să bea apă de acolo, poate pentru că nici măcar ura nu poate distruge ceea ce este frumos și bun, așa cum este și Sarajevo.

Am părăsit orașul dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui, lăsând în urmă gospodăria bine îngrijită a gazdelor mele catolice care mă întrebaseră, la sosire, cum supraviețuiesc românii în vremurile astea, întrebare care mă luase complet pe nepregătite, eu negândind în termeni de „supraviețuire”. Care e realitatea din Sarajevo sau din Bosnia și Herțegovina nu o să știu, probabil, niciodată, dar știu că în dimineața aceea în minaretele ce împânzeau orașul începuse cântarea, iar vocile muezinilor se uneau într-un singur cânt ca o litanie plutind deasupra orașului în aerul rece, de munte. Un moment magic.

CHESTIUNI PRACTICE:

Cum se ajunge acolo: cu avionul (numai cu escală), cu trenul din Budapesta sau Belgrad, cu mașina sau cu autocarul. Din Split, Croația, există un autobuz care pleacă la ora 7 dimineața din Split și ajunge la ora 14 în Sarajevo, biletul costă 179 KN (aproximativ 25 Euro). În Sarajevo o călătorie cu tramvaiul costă 1,2 KM (aproximativ 0,60 Euro).

You Might Also Like

8 Comments

  • Reply Bia 12 septembrie 2012 at 10:46 am

    Daca ti-a placut la Sarajevo trebuie sa vezi filmul asta https://www.facebook.com/photo.php?fbid=302854479765830&set=a.290719844312627.87241.171941112857168&type=3&theater

  • Reply Anca 12 septembrie 2012 at 10:32 pm

    O sa il caut, multumesc.

  • Reply Dan 16 septembrie 2012 at 10:44 pm

    Foarte frumoasa descrierea ta, precum si pozele. Totusi, avand sansa sa trec si eu prin zona, as vrea sa subliniez niste chestii care sper sa nu te deranjeze.
    Sarajevo nu e locuit doar de musulmani, ci si de sarbi si de croati. Atractia principala este orasul vechi, insa acesta se cheama Baščaršija, fara acel "L".
    Daca reusesti sa iesi din zona "turistica" poti vedea MILIOANE de urme de gloante si obuze si mai stiu eu ce munitii din timpul razboiului care s-a terminat in 1995.
    Nu exista o parte "austriaca" a orasului. Exista o parte preponderent musulmana care se afla in Federatia Bosnia si Hertegovina si o parte sarbeasca aflata in Republica Srpska. Aeroportul Sarajevo, de exemplu, se gaseste in partea sarbeasca.
    Anyway, pe lista locurilor de vizitat as mai adauga izvoarele Bosnei, Jahorina (statiune montana) si Tunel spasa (tunelul salvarii, tunel prin care locuitorii orasului au reusit sa se aprovizioneze pe timpul asediului asupra orasului, cel mai lung asediu din istorie asupra unei capitale). Dintre obiectivele moderne ar fi Avaz Twisted Tower, care iti ofera o panorama minunata a orasului, precum si restaurantul care se roteste de la Radon Plaza.
    In speranta ca nu te-au deranjat micile mele completari, iti doresc voiaje placute in continuare si sa vezi cat mai multe locuri frumoase.

  • Reply Anca 16 septembrie 2012 at 11:23 pm

    Am corectat numele de Baščaršija. Am spus partea “austriaca” pentru ca asa s-a referit gazda mea din Sarajevo la acea parte a orasului – el e de-al locului, eu nu, probabil era o simplificare neoficiala. Nu vroiam sa dau impresia ca in Sarajevo traiesc numai bosniaci musulmani (stiu ca sunt 3 grupuri etnice), ci ca prezenta musulmanilor este foarte vizibila, spre deosebire de alte orase din tarile invecinate, de exemplu Zagreb.

    Multumesc pentru completari.

  • Reply Dudian 23 noiembrie 2012 at 5:04 pm

    Un singur lucru nu prea inteleg, cum de nu se mai vad urmele razboiului? Marea majoritate a caselor au urme de gloante, iar daca o sa urci mai mult prin cartierele de pe dealuri, realitatea este cu totul alta decat in centru: probabil ca una din 5-6 case este abandonata…
    Poate s-or mai fi remediat lucrurile din 2009 incoace. Oricum, un oras cu o personalitate cu totul remarcabila si cu niste oameni care au cu siguranta mai multe de povestit decat in oricare alt coltisor al Europei…

  • Reply Anca 23 noiembrie 2012 at 5:08 pm

    In Mostar am mai vazut 1-2 cladiri abandonate cu urme de gloante sau cladiri folosite cu urme mai putine, in Sarajevo nu. Si m-am plimbat totusi, nu am stat numai in centrul vechi. Poate sa mai fie in cartierele mai marginase, unde nu am ajuns… Oricum, frumos oras, mi-a placut mult.

  • Reply Liliana Oprisan 22 ianuarie 2015 at 2:39 pm

    în urma acestui articol mi-am zis că trebuie să ajung și eu acolo. Apoi ne-au întors din vama bosniacă, că n-aveam carte verde. Apoi am citit autobiografia lui Kusturica … clar, trebuie!

  • Reply Razvan Gutin 22 ianuarie 2015 at 3:21 pm

    Nu stiu daca ai ajuns si la Medjugore?… la 30 de km de Medjugore este o cascada superba, Kravice… eu mereu asociez Bosnia cu locatia aceea :)… tot in imprejurimi gasesti si un orasel medieval, Pocitelj, in care te intorci in timp… si eu imi doresc sa ma intorc acolo pentru natura… si o recomand tuturor care vor altceva decat Croatia/Muntenegru… love Bosnia 🙂

  • Lasă un răspuns