Călătorii, România

Plimbare la Sinaia: Cota 1400 și Stâna Regală

23 noiembrie 2013

Probabil am prins ultima zi cu soare (soare fără dinți, fără zăpadă – încă – și dârdâit) la Sinaia, unde m-am dus să revizitez Peleșul și am sfârșit urcând până la Cota 1400 (și când spun „urcând” înseamnă că am urcat pe picioarele mele, nu cu telegondola). Dacă știam că îmi va lua 3 ore să ajung de la gară la minunata cotă și că acolo nu o să-mi placă chiar așa de mult din motive de lume, mașini și puțin cam prea mult vânt, poate că mă duceam totuși la Peleș.

* * *

În orice caz a fost o zi frumoasă, pădurea, de fapt, e mereu frumoasă și-ți face cele mai neașteptate cadouri sub formă de ciuperci parazite dantelate, mușchi verde ca mătasea, merișoare acrișoare și alei pietruite 🙂 M-am bucurat să văd turiști străini aventurându-se în țara lui ”fără indicatoare turistice în limba engleză”: am văzut turiști asiatici, spanioli, și nu păreau că vor să dea fuga afară din țară cu următorul tren cu 95 de minute întârziere.

CASELE DIN SINAIA

Nu merg foarte des la Sinaia, așa că multe case le-am văzut pentru prima oară: case vechi, unele îngrijite, altele complet abandonate, dar și vile construite în stilul locului. Foarte multe pisici peste tot, sperioase și frumoase foc – un singur motan pripășit lângă un restaurant s-a lăsat smotocit. Seara, când m-am întors, era tot acolo, primise mâncare de la cineva, deci nu stătea el chiar degeaba.

SPRE COTA 1400

Dacă o mașină poate urca până sus, pot și eu! Ei bine, data viitoare poate iau totuși telegondola aia roz, cine ar fi crezut că drumul până la 1400 de metri e atât de lung?! Iar sus…multe mașini și mulți orășeni care ieșiseră “la munte”. Practic se dăduseră jos din mașină și gâfâiau la urcarea câtorva trepte. Nu ca mine, care am febră musculară azi… N-am mai urcat până la Cota 2000 pentru că după 10 minute de stat la soare înghețasem de frig și-am vrut să cobor mai la șes, unde mi-e locul.

SCHITUL SFÂNTA ANA

De la Cota 1400 e o săgeată către Schitul Sfânta Ana – 5 minute cică. Dacă sunt doar cinci, cinci să fie. Mi-au ieșit în întâmpinare niște animale sălbatice și periculoase sub formă de mini-căței, iar la schit i-am întâlnit pe urmașii lor, niște cățelandri colorați. Cu unul m-am jucat mai pe îndelete, cred că era plin de purici.

STÂNA REGALĂ

De la schit se ajunge în 40-50 de minute la Stâna Regală – bineînțeles, și acolo era plin de mașini și sfârâia grătarul, curios era însă că la Stânca lui Franz Josef nu era absolut nimeni, față de data trecută când era o grămadă de lume. Ca să ajungeți la stâncă urcați treptele din spatele restaurantului, apoi încep niște trepte săpate în stâncă – este cam greu de urcat când e totul umed, dar apoi e simplu, iar priveliștea e minunată.

Lângă stâncă începe o alee pietruită care duce la Sinaia – 50 de minute, spunea indicatorul. Practic e ca într-un parc și deși inițial voiam să cobor pe traseul care te lasă chiar lângă Peleș & Pelișor, nu mi-a părut rău că am mers pe aleea șerpuitoare din pădure. Doar eu și niște merișoare acrișoare, vântul și pădurea. Mai jos au reapărut oamenii, dar și logica lor ciudată: dacă mergi spre stânga pe aceeași alee dai de o…poartă. Închisă, se înțelege.

Deja eram cam obosită, nu prea mai avea chef de glume, până am ajuns în Sinaia s-a întunecat și-am mers direct la gară: trenul meu care venea de la Cluj avea 85 de minute întârziere, apoi 95. Am luat altul întrebându-mă de ce de fiecare dată când călătoresc cu bilete cumpărate online conductorul nu vrea să se uite la ele? Face un gest care spune ceva de genul…”ah, văd că aveți în mână o foaie A4 care seamănă cu un bilet online, este în regulă, nici nu trebuie să mă uit la ea, vă cred că pe cuvânt, eu de fapt verific doar biletele clasice, știți, de astea online noi nu avem voie să ne atingem”. Ciudat.

P.S.: știe cineva cum se numește planta aceea parazită albăstruie și dantelată? Mi se pare frumoasă…

You Might Also Like

12 Comments

  • Reply catherine 25 noiembrie 2013 at 7:26 am

    Ce plimbare frumoasă, Anca dragă!
    Planta aceea este un lichen, un organism aparte care reprezintă simbioza dintre o ciupercă şi o algă (albastră sau verde, de aici culoarea). Este specifică tundrei arctice, înălţimilor mari, în general zonelor cu condiţii aspre de viaţă.

  • Reply Anca 25 noiembrie 2013 at 9:25 am

    Banuiam eu ca o sa-ti placa plimbarea 🙂 Alge, licheni…ce frumos…

  • Reply cezar partheniu 25 noiembrie 2013 at 10:12 am

    Plimbarica a fost frumoasa si cunoscuta celor ce ajung deseori in SInaia (ca punct de plecare pentru duverse ture). Toamna e foarte faina in zona. De cateva ori am ramas minute bune in padure admirand paleta de frunze colorate.

    Acolo unde ai vazut poarta inchisa e un secret. Acum multi ani se putea trece pe acolo, acum e inchis ca obiectiv strategic. Este o poteca ce urca fix de la Stana Regala (de la restaurant adica) printre stanci si ajunge la Franz Josef.

    Planta de care intrebi tu este o varianta de Matreata bradului (nu Usnea barbata, ci Cladonia Rangiferina), un lichen parazit care, in zona noastra, se instaleaza in special pe coniferele in stare avansata de uscare si degradare biologica. Estetic e o plantua foarte frumoasa, m-a atras din primele mele ture pe munte ;).

  • Reply Anca 25 noiembrie 2013 at 10:38 am

    Ah, nu, se poate cobori (sau urca) intre stanca lui Franz Josef si Sinaia (este aleea pietruita care apare serpuind intr-una dintre poze), aleea incepe char langa stanca, dar cand ajunge jos in Sinaia la un moment dat se bifurca: spre stanga in capat se inchide cu o poarta, spre drepta ajungi la sosea. De poarta aceea ziceam…

    Multumesc pentru lamurire, deci nu sunt singura atrasa de…paraziti 🙂

  • Reply Anda 25 noiembrie 2013 at 11:05 am

    Te mai plimbi si prin Romania, bravo :)! Hai ca n-a fost asa de rau, din fotografii totul pare incantator, frumos, de toamna. Bine ca n-ai vazut prea mult din lucrarile care se fac in centrul orasului, ca te deprimai de tot!

  • Reply Anca 25 noiembrie 2013 at 11:10 am

    Ce lucrari? Sau mai bine nu intreb? 🙂

  • Reply iuliansirbu 28 noiembrie 2013 at 3:31 am

    Naşii nu se uită la biletele electronice pentru că au o evidenţă a biletelor cumpărate online şi cum nu sunt prea multe, ţin minte locurile respective. Bine, asta e explicaţia mea, nu ştiu dacă asta e motivul real 😀 Îmi pare rău pentru întârziere, trenurile vin cu întârziere de peste Carpaţi, se lucrează la linii în zona Mediaş.

  • Reply Anca 28 noiembrie 2013 at 9:16 am

    Asta ar fi o explicatie (cu evidenta biletelor electronice), atata doar ca la intoarcere am luat alt tren, nu pe cel la care aveam bilet, deci eu clar nu eram in nici o evidenta 🙂

  • Reply Iulian Sîrbu 28 noiembrie 2013 at 2:44 pm

    Acum mi-am dat seama că tu te urcasei în alt tren! Da, înseamnă că au un fel de respect pentru cei care au bilet online! 😀 Asta mă duce cu gândul fie la conchistadorii care erau priviţi ca nişte zei de către maiaşi sau la filmul "Bancnota de 1 milion de lire sterline" 😀 http://www.cinemarx.ro/filme/The-Million-Pound-Note-Bancnota-de-un-milion-de-lire-sterline-3255

  • Reply Anda 3 decembrie 2013 at 10:47 pm

    Lucrari de reabilitare pe Bulevardul Carol I, in zona Casinoului si a Pelesului, strada innoroiata, moloz peste tot, cumplit! Dar sper sa arate mult mai bine cand e gata 🙂

  • Reply Gabriela Preda 15 octombrie 2014 at 8:53 pm

    Sambata, in luminile si culorile lui octombrie, locurile astea erau de poveste!

  • Reply Anca 15 octombrie 2014 at 9:58 pm

    Ai fost sambata asta ? M-am tot gandit in ultimele zile ca ar fi timpul sa mai merg o data pe la Sinaia 🙂

  • Lasă un răspuns