Călătorii, România

Marea, iarna: Cazinoul din Constanța

6 februarie 2010

Am plecat spre Constanța sperând să o găsesc înghețată, ca acum vreo 10 zile. Nu mai era. Gheață din belșug în locurile nepoftite – de exemplu pe trotuare, pe stabilopozi, în suflet poate, dar nici urmă de vreun cristal de gheață în Marea Neagră.

* * *

Cu toate că prognoza meteo era de-a dreptul optimistă: ”mai mult senin”, nu am văzut urmă de rază de soare toată ziua. Am văzut, însă, un acordeonist și pe asistentul său personal. S-a cântat „Barca pe valuri”, iar pescărușii au ascultat în liniște înșirați pe balustrada înghețată. Cazinoul era, de altfel, pustiu și închis: se renovează. În lipsa unei vizite în interiorul clădirii, te poți distra cu scrierile de pe pereți, valurile înspumate și stabilopozii înveliți în zahăr.

Marea Neagră, iarna, seamănă mai mult cu marea nordică din romanul lui Iris Murdoch decât cu vreo “ciorbă de Mediterana” pe care Charles Arrowby nu o putea suferi: țărmuri pustii, câte un rătăcit contemplator și una două cupluri de îndrăgostiți, un fotograf zgribulit (eu) și, eventual, un temerar planorist. Lângă marea rece găsești nisip înghețat și transformat în patinoar pentru pescăruși, câteva smocuri de ierburi bătute de vânt, valuri care se zdrobesc indiferente de stabilopozi și … liniște.

Constanta01.JPGConstanta02.JPGConstanta03.JPGConstanta04.JPGConstanta05.JPGConstanta06.JPGConstanta07.JPGConstanta08.JPGConstanta09.JPGConstanta10.JPGConstanta11.JPG

CONSTANȚA, O FORMĂ DE EXIL

Nimerindu-mă neîntâmplător în Constanța nu puteam să ratez una din singurele atracții turistice de care îmi aminteam, în afară de Delfinariu și Marea Neagră: marea moschee din Constanța.

Moscheea, având și statut de muzeu, și-a primit unicul vizitator din ziua aceea (eu) cu o rugăminte, aceea de a nu uita să închidă la loc ușa din vârful turnului. După un urcuș greoi pe scări spiralate, după ce am simțit pe pielea mea vântul tăios din ziua aceea și după ce am admirat priveliștea, am constatat că ușa cu pricina nu se poate închide decât din afară și deschisă am lăsat-o cât am căscat gura la priveliștile de la picioarele mele.

La un moment dat un hârâit ca o tuse s-a auzit dintr-un difuzor și, până să apuc să mă gândesc că este portăreasa care urma să mă mustre că am încălcat îndemnul închiderii ușii, o voce a dat să îmi spargă timpanele. Era muezinul, care chema credincioșii la rugăciunea zilnică. Atât de surprinzător era cântecul, încât am simțit acut ciudățenia prezenței mele într-o moschee, ca simplu vizitator căruia i se permite să asiste la slujbă, să facă fotografii în timpul ei și să pozeze pantofii părăsiți la intrare. Căci doamna de la intrare mi-a spus că dacă tot sunt acolo și a început rugăciunea, aș putea la fel de bine să asist la slujbă. Și am stat, până aproape de sfârșit, chiar dacă nu am înțeles prea bine ce se întâmplă și ce se cântă.

Constanta12.JPGConstanta13.JPGConstanta14.JPGConstanta15.JPGConstanta16.JPGConstanta17.JPGConstanta18.JPG

You Might Also Like

17 Comments

  • Reply catalin fudulu 7 februarie 2010 at 4:01 pm

    Ceva gheaţă aţi mai găsit…
    Dar e păcat că aţi găsit o libertate aşa de mică:)
    Cel mai mult îmi place imaginea cu nr 18…

    • Reply Anca 7 februarie 2010 at 4:19 pm

      Catalin, eu m-am dus la mare dupa ce am vazut niste fotografii ale lui Dinu Lazar cu marea inghetata – iti dai seama ce dezamagita am fost cand n-am mai gasit nimic din ce vazusem in fotografii.

  • Reply photoblog 7 februarie 2010 at 4:02 pm

    Foarte faine imaginile.

    Întrebare de baraj: ce făcea nenea cu acordeonul pe vremea asta?

    • Reply Anca 7 ianuarie 2010 at 4:09 pm

      Constantin, si eu ma intrebam acelasi lucru ieri – daca eram 5 rataciti pe faleza, desi era mai cald decat in Bucuresti. Imi place sa cred ca asa se recrea el sambata – cantand 🙂 Multam pentru apreciere.

  • Reply MF 7 februarie 2010 at 4:30 pm

    Sambata se duc miri si mirese pe faleza pentru a face poze. Si de obicei sunt mai multi acordeonisti pe acolo, in speranta ca primesc si eu ceva bani de la perechile proaspat casatorite.
    Oricum acum mai slabut cu nuntile, post si alte alea.

    Frumoase imagini totusi. Marea e frumoasa oricand.

    • Reply Anca 7 februarie 2010 at 5:00 pm

      Aaa, deci exista, totusi, o explicatie rationala. Imi placea mai mult sa cred ca o facea de amorul artei 🙂

  • Reply Alex 8 februarie 2010 at 10:31 am

    Frumoasa serie! Felicitari!

    • Reply Anca 8 februarie 2010 at 10:44 am

      Multumesc, Alex!

  • Reply tania 8 februarie 2010 at 10:51 am

    Teoretic, Anca, Marea Neagra nu ingheata niciodata, doar iarna ce o face suspendata in raceala. M-ai terminat cu aceste poze. Le privesc si nu-mi vine a crede cat sunt de perfecte, Iarna, marea are un farmec aparte. Parca si-a inventat valurile special pentru ochii privitori, putini la numar, in perioada asta. Fotografiile sunt magnifice. Sunt cu gandul acolo, langa valurile reci si atat de albastre. Iar poza cu «asha arata libertatea» imi vine s-o salvez si s-o fac tablou. 🙂

  • Reply tania 8 februarie 2010 at 10:52 am

    Chiar, Anca, imi dai voie sa-ti sustrag fotografia libertatii de peste mare?

    • Reply Anca 8 februarie 2010 at 11:12 am

      Tania, sigur ca o poti “sustrage”, daca iti place asa mult 🙂 Ele raman oricum sub copyright, chiar daca o salvezi pe desktop. Mai am fotografii cu marea, iarna, am stat in Constanta cateva ore bune 🙂

  • Reply Larisa Teodorescu 8 februarie 2012 at 3:01 pm

    Foarte faine pozele!
    Nu am fost niciodata sa vad marea iarna, desi am tot zis ca o fac! Faleza din Constanta este foarte frumoasa, in orice anotimp. Sper sa se renoveze si cazinoul mai repede, e pacat ca o astfel de cladire sa zaca in paragina :(!

    • Reply Anca 8 februarie 2012 at 3:01 pm

      E interesant sa vezi macar o data marea iarna 🙂

  • Reply Larisa Teodorescu 8 februarie 2012 at 6:42 pm

    Asa este, este foarte interesant. Sper sa ajung odata iarna si sa fie si inghetata :)!
    Superbe fotografiile tale! Felicitari!

    • Reply Anca 8 februarie 2012 at 6:51 pm

      Multumesc 🙂

  • Reply Anda 9 februarie 2012 at 12:58 pm

    Foarte fain. Eu mi-am petrecut Revelionul 2010-2011 la Eforie Nord si, in prima zi a lui 2011, am colindat prin Constanta. Marea e frumoasa in orice anotimp, chiar si iarna.

    • Reply Anca 9 februarie 2012 at 1:01 pm

      Din Eforie am si eu o gramada de amintiri, dar n-am ajuns niciodata iarna acolo.

    Lasă un răspuns