Călătorii

Ein Gedi, oaza de la Marea Moartă

18 mai 2017

Voiam să ajung la Marea Moartă mai mult pentru peisaje, decât pentru marea în sine, dar cum nu mă vedeam petrecând o zi întreagă pierzând vremea pe plajă, am căutat și alte locuri pe care le-aș putea vizita. M-am oprit asupra Ein Gedi, o oază care este acum rezervație naturală și un loc popular printre localnici și turiști.

* * *

Din Ierusalim se ajunge acolo cu autocarul, drumul durează peste două ore, în funcție și de locul în care vrei să cobori: practic mașina face tot litoralul Mării Moarte, partea israeliană (dincolo este Iordania). La Ein Gedi sunt trei opriri, șoferul m-a întrebat dacă vreau la spa, la kibbutz sau la Ein Gedi Reserve. E un autocar foarte aglomerat, unii pasageri nu au mai avut loc și au așteptat următoarea cursă.

Ein Gedi Nature Reserve

Ein Gedi este rezervație naturală și se plătește intrare. Traseu principal, pe care îl străbat toți turiștii, trece pe lângă mai multe cascade care răcoresc un peisaj extrem de arid. Nici nu intri bine în rezervație și își fac apariție niște rozătoare mari, obișnuite cu oamenii – seamănă cu marmotele, dar nu sunt marmote, ci rock hyrax (Procavia capensis). Sunt simpatice, țopăie peste tot, iar la vremea vizitei mele aveau și pui care își însoțeau părinții. M-am oprit mai multă vreme lângă o cascadă mai mare, pentru un picnic, și când m-am întors spre stuful din spatele meu am zărit la umbră mai multe hyrax care mă urmăreau cu atenție 😊

După cascada lui David, care e cea mai înaltă, drumul se bifurcă: o traseu te duce înapoi la intrare, altul urcă pe munte, pe o cărare bolovănoasă. Am ales al doilea drum, deși era extrem de cald, însă priveliștea de sus merita tot efortul. Știam că traseul ăsta cobora pe partea cealaltă, însă la un moment dat nu am mai găsit indicatoare, iar ceilalți turiști se evaporaseră cu totul.

În depărtare se zărea un chibuț pe o ridicătură de pământ, în stânga era marea, iar jos părea să fie un drum, dar nu se vedea nimic clar. Am început să cobor cu ceva dubii că era o idee bună, dar în cele din urmă am regăsit drumul care m-a purtat până jos. Și nu mi-a părut că am ales calea ocolitoare, pentru că mi-au ieșit în cale ceilalți locatari ai oazei, ibecșii! 😊 Mulți, timizi și mereu în căutare de ronțăială.

Accesul și vizitarea: biletul de autocar Ierusalim – Ein Gedi a costat 34 NIS, intrarea în rezervație a costat 28 NIS. Atât în Ein Gedi, cât și Ein Bokek găsiți toalete, magazine și mâncare. Autobuzul oprește și în Masada, unde se poate vizita fortăreața din vârf.

MareaMoarta01.JPGMareaMoarta02.JPGMareaMoarta03.JPGMareaMoarta04.JPGMareaMoarta05.JPGMareaMoarta06.JPGMareaMoarta07.JPGMareaMoarta08.JPGMareaMoarta09.JPGMareaMoarta10.JPGMareaMoarta11.JPGMareaMoarta12.JPGMareaMoarta13.JPGMareaMoarta14.JPGMareaMoarta15.JPGMareaMoarta16.JPGMareaMoarta17.JPGMareaMoarta18.JPGMareaMoarta19.JPGMareaMoarta20.JPGMareaMoarta21.JPGMareaMoarta22.JPGMareaMoarta23.JPGMareaMoarta24.JPGMareaMoarta25.JPG

MAREA MOARTĂ

De la Ein Gedi am prins un autobuz până la Ein Bokek, șoferul a fost drăguț și ne-a dus gratuit, pe mine și pe o altă turistă – era un drum de numai 5-10 minute. Am făcut bine că am petrecut câteva ore la Ein Gedi, pentru că Marea Moartă s-a dovedit a fi o experiență plictisitoare pentru mine. În afară de a pluti cinci minute în apa extrem de sărată, nu am avut ce face acolo. Apa era foarte caldă și iritantă (probabil mă zgâriasem plimbându-mă prin oază), era mică ca adâncime, singurul lucru remarcabil fiind culorile: nisipul era portocaliu, munții din jur erau de un galben pal, iar undeva, nu foarte departe, se zărea o altă țară după care tânjesc – Iordania.

MareaMoarta26.JPGMareaMoarta27.JPGMareaMoarta28.JPGMareaMoarta29.JPGMareaMoarta30.JPG

You Might Also Like

1 Comment

  • Reply GxG 25 iulie 2017 at 7:32 pm

    Ce teren arid, sunt niste supravietuitori, la Bv jucau hora unirii pe 22gr.C vs. 35 sau cat e la ei acum. :))

  • Lasă un răspuns