Călătorii

City-break la Istanbul

5 octombrie 2012

La Istanbul totul este de vânzare, iar dacă nu e, ar trebui să fie. Niciun oraș vizitat până acum nu mi-a lăsat o asemenea impresie, că pulsează în ritmul negoțului, al mărfurilor schimbate dintr-o mână în alta, direct pe stradă, în bazar sau în magazin. Peste tot oamenii sunt însuflețiți de vânzare și cumpărare: de la turcul care vinde castane coapte în piață până la negocieri mai complicate care au loc la o cană de ceai.

* * *

Inima orașului este lângă podul Galata unde poți petrece ore în șir fermecat de viața străzii, de bărcuțele care vând sandvișuri cu pește și amicii lor de alături care vând murături, de priveliștea vaporașelor și a orașului de pe Cornul de Aur, a oamenilor veniți de prin toate colțurile pământului și a femeilor lor mai mult sau mai puțin acoperite de baticuri și văluri, până la cupolele moscheilor, aripile porumbeilor, siluetele leneșe ale pisicilor grase și frumoase, undițele pescarilor de pe pod, glasurile oamenilor, miresmele din aer – de castane, de porumb fiert sau copt, de pește, kebab, sucuri de rodii și portocale stoarse sub ochii tăi, de gogoșile mici prăjite chiar acolo, pe stradă – toate astea amestecați-le cu vocile celor care vând și ochii celor care caută cu privirea ceva, cu mișcarea neîntreruptă de du-te-vino, cu soarele cald de octombrie și valurile care pufnesc nervoase la mal și vei avea, poate, o idee despre cum este Istanbulul.

Un oraș ca ăsta nu poate fi ținut în frâu cu programe făcute pe zile și planuri detaliate de vacanță – la Istanbul te lași dus de val și vezi unde te duce. Însetată după o călătorie pe apă m-am aruncat în primul feribot care mi-a ieșit în cale și am ajuns pe partea asiatică, la Kadıköy. De acolo se putea ajunge pe Insulele Prințesei, dar cum nu voiam pe insule m-am întors și am luat alt feribot care m-a plimbat vreo oră și jumătate pe Bosfor. La întoarcere ziceai că toți sorii lumii își dăduseră întâlnire deasupra Cornului de Aur, așa tare străluceau toate cupolele de acolo.

Din Eyup, de lângă Cafeneaua Pierre Loti, ai cea mai frumoasă vedere asupra Cornului de Aur, iar toata zona din jur este făcută parcă pentru explorat, cu străzi în pantă și măcelării care hrănesc armate de pisici cu cozi zburlite. Sunt moschei, muzee, parcuri și bazaruri suficiente pentru toată lumea, iar „turkish delight” se găsește după fiecare colț, dar dincolo de toate astea e viața străzii, sunt strigătele indescifrabile ale vânzătorilor, cupolele scorojite dincolo de care strălucește Marea Marmara și noaptea orientală care cade brusc, ca o cortină grea din catifea.

CHESTIUNI PRACTICE:

De vizitat: Aya Sofya (actualmente muzeu, intrarea costă 25 TL), Moscheea Albastră (intrarea liberă), Bazilica Cisternă (intrarea 10 TL), Palatul Topkapi (intrarea 25 TL), Marele Bazar, Piața Taksim cu al său „nostagic tram”, Eyup și Cafeneaua Pierre Loti, plimbare cu vaporașul pe Bosfor (10 TL jumătate de tur – 1 ½ ore, 25 TL până în capăt, aproximativ jumătate de zi).
Cum se ajunge acolo: cu low-costul Fly Pegasus (prețuri de pornire de la 80 / 100 Euro) sau cu Tarom (prețuri de pornire de la 150 Euro), zboruri directe.

VĂ PLACE ACEST ARTICOL?

Puteți dona o sumă modică pentru conținutul de pe acest site cu un card de credit sau printr-un cont Paypal.

You Might Also Like

16 Comments

  • Reply 3.14Photo 9 octombrie 2012 at 8:47 am

    Cate zile ai petrecut la Istanbul?

    • Reply Anca 9 octombrie 2012 at 9:10 am

      3 zile.

  • Reply gabi8154 9 octombrie 2012 at 9:41 am

    Este un oras magic! Iar Marele Bazar este un oras magic, in interiorul orasului magic! Sufletul meu vibreaza si acum la gandul mirosului, culorilor, freamatului din Marele Bazar!

    • Reply Anca 9 octombrie 2012 at 9:45 am

      Si pe mine m-a cucerit, desi nu plecasem cu asteptari foarte mari.

  • Reply Liliana 9 octombrie 2012 at 9:49 am

    Bazarul Egiptean … ah, ce arome, ce culori. Amintiri frumoase.

    • Reply Anca 9 octombrie 2012 at 10:15 am

      Oare cum o fi bazarul egiptean in Egipt? 🙂

  • Reply Elena 9 octombrie 2012 at 10:04 am

    Pe mine m-a cucerit Bazarul de condimente, ce mirosuri, ce culori!
    Si mirosurile de mancare de pe strazi seara, si salepul fierbinte, si pisicile 🙂

    • Reply Anca 9 octombrie 2012 at 10:17 am

      Exact, toate astea fac din Istanbul un loc tare fain 😛

  • Reply eM. 9 octombrie 2012 at 12:25 pm

    Ma gandeam eu ca o sa iti placa 🙂 Eu as mai merge o data :). Si Dolmabahce ar tb trecut pe lista de must see 🙂

    • Reply Anca 9 octombrie 2012 at 5:16 pm

      Si eu mi-am mai lasat locuri de vizitat 😀

  • Reply Calin 26 martie 2013 at 11:17 am

    Te-am gasit pe FB. De dimineata citesc una alta, imi place ca nu bati campii, scrii la subiect. Keep up the good work.

    • Reply Anca 26 martie 2013 at 11:17 am

      Multumesc, asa o sa fac 🙂

  • Reply Andreea 15 aprilie 2015 at 12:50 pm

    Buna Anca!

    Unde te-ai cazat in Istanbul? Ai fost multumita?

    • Reply Anca 15 aprilie 2015 at 2:18 pm

      Am stat la un hostel, dar nu a fost grozav, cred ca gasesti oferte mai bune acum.

  • Reply Florentina 21 decembrie 2015 at 10:22 am

    Oh, Doamne, amintiri din Istabul… mi-ai umplut sufletul cu randurile tale si cu amintirile pe care mi le-ai trezit din excursia acestei veri in Turcia… Am fost norocoaase/binecuvantate sa putem savura Istanbulul 🙂

    De unde este facuta poza Istanbul 32?

    Ai citit cartea lui Orhan Pamuk, asa-i? 🙂 Parca aveai si o postare despre ea, daca nu ma insel. A fost lectura mea dupa intoarcerea din Turcia… frumoasa, intensa, pe alocuri greu de digerat… cu multe nuante (desi in tonuri de alb-negru), multe descrieri… mi-a revelat un Istanbul familiar si totusi necunoscut …

    • Reply Anca 21 decembrie 2015 at 11:26 am

      Florentina, am citit doar două cărți scrise de Pamuk, ultima a fost Muzeul inocenței. Nu am vizitat muzeul propriu-zis, care există și-n realitate, dar îmi doresc să fac asta la viitoarea mea vizită acolo.

      Fotografia cu numărul 32 este făcută la Pierre Loti Cafe, din Eyüp – de acolo se vede foarte bine Cornul de Aur. Data viitoare bea o cafea pe dealul acela, o să-ți placă 🙂

    Lasă un răspuns