Cărți

Câteva cărți din ultima vreme

14 iunie 2015

Cum vine vara, cum citesc mai puțin. Am avut multe seri în care practic am frecat menta, într-o seară am avut chef să meșteresc tivuri (?!) și să calc (??!), în altele am mirosit o crăiță de pe balcon care mi se părea foarte parfumată, în unele m-am uitat pe pereți și în altele am stat cu cartea în brațe, dar fără să citesc. Totuși, ceva-ceva tot am citit:

* * *

Țara mea inventată, Isabel Allende. I loved this woman! Atât de talentată, dar păstrându-și simțul umorului și povestind cu atâta drag despre Chile, țara ei pierdută, rătăcită și regăsită. Mi-au plăcut amintirile din copilărie, poveștile casei în care a trăit și a oamenilor care au locuit-o, dar și descrierea pe care o face țării – dacă aveți planuri să mergeți vreodată în Chile citiți în primul rând această carte! Ca să nu mai spun că sarcasmul ei mi-a mers la inimă – prea des scriitorii se iau foarte tare în serios și uită să râdă de ei înșiși. Nu este cazul lui Isabel, care râde din toată inima și de ea, și de ai ei, iubindu-i în același timp.

Fraier de București, Florin Iaru. Prima carte de Florin Iaru pe care o citesc, ocazie cu care am început să îl urmăresc și pe Facebook 🙂 – un București comunist, sărăcuț, dar plin de umor, cu o notă de nostalgie furișându-se printre rânduri. Cei care ne-am născut pe vremea lui Ceaușescu înțelegem destul de bine unele povești și absurdul lor. „Fraierii” suntem noi toți, indiferent de orașul în care ne ducem existența, fraieri că suntem sau am fost naivi, am făcut greșeli, ne-am îndrăgostit și am suferit. C-așa-i în viață.

Scurtă istorie a timpului. De la Big Bang la găurile negre, Stephen Hawking. Incredibil, dar chiar am înțeles câte ceva din cartea asta! Ar trebui să fie în programa școlară, să nu ieși chiar „loază” de pe porțile școlii, și dacă tot e bine să știi câte ceva despre religie, de ce nu și despre știință?! Despre timp, univers și locul nostru în galaxie? E drept că ideea că înainte de Big Bang timpul nu a existat mi s-a părut greu de înțeles (cum adică? cum?!), și că atunci când am ajuns la particule ca bozonii am pierdut un pic firul, dar în rest cartea este uimitor de bine scrisă, se adresează profanilor care nu știu nimic despre fizică și habar n-au în ce sistem solar trăiesc. Iar Stephen e grozav, nu s-a lăsat doborât de boala care l-a imobilizat într-un cărucior, la fel ca John Forbes Nash Jr. s-a luptat cu ea.

Apropo de John Forbes Nash Jr. din A beautiful mind: poate ați aflat că a murit recent într-un accident de mașină, împreună cu soția sa. Amândoi au murit pe loc, după o viață în care au avut parte de toate: și de iubire, și de greutăți, și de boală și de reușite. El avea 86 de ani, ea i-a stat mereu alături. Iar la final au plecat din această lume tot împreună.

You Might Also Like

4 Comments

  • Reply Larisa 14 iunie 2015 at 9:33 pm

    Fraier de Bucuresti am inceput-o si eu, dar nu am terminat-o inca. De fapt in ultima vreme cred ca am inceput vreo 5 carti si n-am terminat nici macar una 😀

    • Reply Anca 16 iunie 2015 at 1:36 pm

      Cred ca de vina pentru lenea cititului e…vara.

  • Reply Razvan Stefan 21 iunie 2015 at 10:06 pm

    Sti ce imi place la tine Anca? Ca faci un rezumat la carti, iar eu nu ma mai obosesc sa le citesc, dar aflu lucruri noi :). Niciodata nu mi-a placut sa citesc carti, mereu m-am uitat la poze. Spre exemplu, cand am invatat limba engleza traduceam dupa poze, chiar imi reusea si aveam note mari. Pentru bac un amic mi-a povestit: Baltagul si Morometii iar eu am zis ca pe caine il chema Condrut. Nu am rabdare la citit carti in totalitate, dar la prezentari cat si la bloguri am, ca vreau sa aflu esentialul :), iar tie iti reuseste de minune :). Curand m-am imprietenit cu un scriitor pe face Vlad Ionut Musceleanu, care scrie carti cu generalul Emil Strainu, avand ca subiect enigmele si locuri insolite. Tipul imi arata ce va publica si imi cerea parea: ”Ia zi frate cum ti se pare ce sa mai fac?” iar eu: ”Nu ai gasit omul, eu sunt mai practic, imi plac stiintele exacte, doar sunt inginer, te rog fa un rezumat”. Sincer tipul scrie peste 350 de pagini intr-o carte dar nu e capabil sa faca un rezumat ca tine. Bravos :). O chestie interesenta, ca tot vine vorba de carti, ce eu nu am inteles, sunt unele colege ale mele care citesc in metrou in drumul spre casa. Ma bag si eu ca musca in lapte si le intreb rezumatul :))).

    • Reply Anca 21 iunie 2015 at 10:49 pm

      Poate n-ar strica sa mai citesti o carte. Ai putea incepe cu una de gramatica, capitolele „un i sau doi de i” si „sa invatam sa folosim cratima in limba romana”. Dupa care ai putea trece la ceva mai greu, de exemplu la „Cum sa nu ii mai plictisim pe altii pentru ca ne plictisim noi insine!”

      Am ezitat deunazi daca sa-ti bag comentariile in spam sau nu, dar daca mai scrii pe langa subiectul articolului (despre „copilasi” si drame familiale), exact asta o sa fac.

    Lasă un răspuns