Cărți

Călătorie nesfârșită

7 decembrie 2010

Mai am un pic și termin Călătorie nesfârșită a lui Claudio Magris, așa că mă grăbesc să notez câte ceva, până nu mă iau cu altele și îi fac în loc în bibliotecă. Magris pornește în călătoriile sale ca un antropolog și se întoarce îmbogățit cu povești despre popoare (aproape) uitate, ca cicii, ciribirii, sorabii, insule de care nu auzisem până acum, ca insulele Scilly cu istoria lor nebănuită, personaje faimoase care își împletesc istoria proprie cu cea a unui loc sau istoria locurilor care își pune amprenta pentru totdeauna asupra unor destine umane. În absența trecutului, a poveștilor, miturilor, un loc nu înseamnă mare lucru, doar semnificația pe care i-o dăm noi îl ridică, pentru o clipă, deasupra prafului de cenușă pe care s-a construit lumea.

”Aproape întotdeauna, în propria existență, avem prea multe motive pentru a spera ca aceasta să treacă cât se poate de rapid, ca prezentul să devină imediat viitor, ca ziua de mâine să vină în zbor, deoarece așteptăm cu nerăbdare răspunsul doctorului, începutul vacanței, terminarea unei cărți, rezultatul unei activități sau al unei inițiative și așa trăim nu pentru a trăi, ci pentru a fi trăit deja, pentru a fi mai aproape de moarte, pentru a muri.”

You Might Also Like

No Comments

Lasă un răspuns