Prin viață

Călătorie în jurul camerei mele

8 iulie 2013

Xavier de Maistre a scris pe la 1794 o parodie intitulată ”Voyage autour de ma chambre” în care își imaginează, așa cum ne zice și titlul, o călătorie prin camera sa. Pentru că această călătorie nu costă nimic el o recomandă cu ardoare săracilor, infirmilor și leneșilor. „Aș putea începe elogiul voiajului meu prin a spune că nu m-a costat nimic” – iată precursorul low-cost-ului, un om cu adevărat înțelept. Ca să nu mai spunem că este ultra all-inclusive – uite, deci, câte avantaje!

Dar ca să poți imagina o călătorie în jurul camerei tale trebuie să ai, înainte de toate, imaginație, iar la capitolul ăsta lumea stă destul de prost, bogați și săraci laolaltă. Se plictisesc acasă, se plictisesc și în călătorie, indiferent de locul în care se găsesc, căci e știut că în vacanță pleci în primul rând cu tine și nu avem un eu de schimb așa cum avem haine pentru plajă.

Se scrie foarte mult, în ultima vreme, despre călătorii. Mult și prost, mi se pare mie. Dacă ar fi să mă apuc acum de blogging de travel nu m-aș mai apuca deloc – mi s-ar părea, comparând experiențele mele cu ale altora mult mai umblați și mai modești decât mine, că, de fapt, nu am nimic relevant de spus. Toată lumea a fost peste tot, doar pentru mine a fost ”prima dată”.

Cumva, în ultimele luni, călătoriile au încetat să mai fie o prioritate pentru mine. Au ajuns pe locul 2 sau 3, 5 sau 6, laolaltă cu alte hobby-uri / pasiuni / interese. Am spus ”nu” la multe călătorii sau excursii, am strâmbat din nas la gândul că trebuie să îmi fac iar bagajul, pe drum fiind m-am gândit la camera mea care mă aștepta acasă. Nu, nu-i adevărat că sunt o călătoare. Sunt o ființă leneșă care e fericită dacă stă 3 zile în șir în casă, cu cărțile, muzica și gândurile ei. Nu iubesc drumul, îmi plac unele locuri și îmi imaginez că mi-ar plăcea și altele, pe care nu le-am văzut încă. Dacă aș putea să mă teleportez acolo pentru 2-3 ore și apoi să mă întorc la confortul casei mele, ce bine ar fi! 😊

Într-o perioadă când goana după călătorii cât mai multe, mai dese și mai exotice este un ”must” (care, surprinzător, nu este un ”suc dulce care nu a început să fermenteze”) este ciudat ca cineva care deține un blog de călătorii să spună că nu mai e așa interesată de… călătorii. Nu, nu sunt bolnavă, nu am obosit, nici nu vreau să mă ”retrag”; nici măcar nu intenționez să renunț la călătorii sau la a scrie despre ele. Pur și simplu am așezat călătoriile acolo unde consider că este locul lor: în sertarul cu activități plăcute pentru timpul liber, între una și alta, nici mai sus, nici mai jos decât alte lucruri pe care le-aș putea face în week-end sau în vacanță.

Iar dacă despre unele locuri mi se pare că nu am nimic interesant de zis (am deschis laptopul de vreo 10 ori până acum și n-am putut trece dincolo de titlu), atunci poate că e mai bine să nu zic nimic. Să-mi trăiesc așteptările și vara și ploile în loc de a umple pagini cu sfaturi și destinații. Să îmi las timp și pentru ”călătorii în jurul camerei mele”, fără a mă simți obligată să rup ușa în fiecare week-end și să fiu pururea pe drumuri, ca un om fără (a)casă.

You Might Also Like

No Comments

Lasă un răspuns