Călătorii, România

Traseu de Sfântă Mărie: Lacul Bolboci, Peștera Ialomiței, Florești și Filipeștii de Târg

15 august 2017

Iată un traseu interesant de o zi, care nu-i musai să fie făcut în weekend, a picat perfect și într-o zi de marți, că tot a fost sărbătoare: București – Lacul Bolboci – Peștera Ialomiței – Palatul Cantacuzino de la Florești – Muzeul Conacul Pană Filipescu și Ruinele Palatului Postelnicului Constantin Cantacuzino din Filipeștii de Târg.

LACUL BOLBOCI

Lacul Bolboci nu era în planul inițial, dar ne-a ieșit în drum, așa că a mers o oprire de câteva minute acolo. Locul e aglomerat și sunt puncte mai frumoase de belvedere de pe drum, dacă știi unde să te oprești. Bine de știut: sunt două drumuri care înconjoară lacul și duc la Peștera Ialomiței, cel care o ia prin stânga (dacă stai cu spatele la baraj) e neasfaltat și e plin de gropi, cel din dreapta e asfaltat și se circulă mai bine. Pe partea stângă, însă, erau priveliști mai frumoase.

Alte locuri din împrejurimi: Turbăria Lăptici.

LaculBolboci01.JPGLaculBolboci02.JPGLaculBolboci03.JPGLaculBolboci04.JPG

PEȘTERA IALOMIȚEI

Dacă la Bolboci era lume, la Peștera Ialomiței era și mai și: plin de mașini care de abia aveau unde parca sau abia puteau trece una pe lângă alta. În peșteră, însă, era mult mai bine – la intrare opreau coada după un număr de persoane și așteptau să mai iasă din cei care intraseră deja. Peștera e bine amenajată – ai scări, balustrade, căști de protecție și erau montate și camere video. Cea mai impresionantă încăpere rămâne Sala Urșilor, uriașă cât o sală de bal.

Accesul și vizitarea: biletul de intrare costă 10 lei, programul e de luni până duminică, de la 9 la 17 (ultima intrare la 16.30)

PesteraIalomitei01.JPGPesteraIalomitei02.JPGPesteraIalomitei03.JPGPesteraIalomitei04.JPGPesteraIalomitei05.JPGPesteraIalomitei06.JPGPesteraIalomitei07.JPGPesteraIalomitei08.JPGPesteraIalomitei09.JPGPesteraIalomitei10.JPGPesteraIalomitei11.JPGPesteraIalomitei12.JPG

PALATUL CANTACUZINO ”MICUL TRIANON” DE LA FLOREȘTI

Prima dată am văzut palatul acum șapte ani, mă așteptam să fie într-o stare mult mai proastă acum, mă bucur că nu e. Între timp au înconjurat ruinele cu un gard și au montat niște schele care să susțină părți ale palatului. E mai bine decât nimic, nu cred că are cineva fonduri să îl reconstruiască. Palatul și-a păstrat aerul princiar de odinioară și mi-a plăcut parcul mare de la poalele lui, arăta ca un teren de paintball abandonat, dar în lumina unui început de toamnă, era un loc liniștit pentru o plimbare. La palat mai erau câțiva turiști de o zi veniți în vizită pe acolo, iar lângă turn erau niște tineri la un picnic, o atmosferă aproape normală, având în vedere că de alături se auzeau manelele de la bâlciul satului, o chestie foarte animată și vie, în ciuda prostului gust, mult mai vie decât Micul Trianon elegant care de abia se mai ține pe picioare.

Accesul și vizitarea: este gratuit, se intră pe o alee îngustă și puțin vizibilă de pe drum, singura cale de acces spre palat.

Alte locuri din împrejurimi: Castelul Cantacuzino din Bușteni, proprietatea aceluiași ”Nabab” care l-a ridicat și pe cel de la Florești.

Construcţia palatului a început în 1911, din iniţiativa boierului Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul”, după planurile lui Ion D. Berindey. Inspirat de Micul Trianon din grădina palatului Versailles, palatul urma să fie un reper în fast și o dovadă a statutului proprietarului său. În 1913, la moartea neașteptată a comanditarului, palatul aproape finalizat trece în proprietatea fiului, care abandonează lucrările, clădirea începând să se degradeze.
Monumente uitate

Floresti01.JPGFloresti02.JPGFloresti03.JPGFloresti04.JPGFloresti05.JPGFloresti06.JPGFloresti07.JPG

MUZEUL CONACUL PANĂ FILIPESCU

La 4 kilometri de Florești se găsește satul Filipeștii de Târg, în care se pot vizita două locuri: Conacul Pană Filipescu și Ruinele Palatului Postelnicului Constantin Cantacuzino. La conac îmi doream de ceva vreme să ajung, dar din păcate nu l-am găsit deschis. Intrând în vorbă cu niște săteni am aflat că ar fi cineva de pază care ne-ar putea deschide poarta, am sunat de vreo trei ori, dar nu ne-a răspuns nimeni. În cele din urmă am apelat la bunăvoința unui sătean care avea grădină alături și care ne-a lăsat să facem niște poze peste gard.

Accesul și vizitarea: biletul costă 8 lei, muzeul este deschis de marți până duminică, de la 9 la 17.

Alte locuri din împrejurimi: Palatul Potlogi din satul omonim.

În secolului al 17-lea logofătul Pană Filipescu și soția sa Maria Cantacuzino (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino) ridică în satul actual Filipeștii de Târg un conac. Atât familia Filipeștilor – care dau denumirea localității cât și cea a Cantacuzinilor sunt reprezentative pentru regiune.
Moșia aparține familiei Filipescu pe toată durata secolelor al 18-lea și al 19-lea. De abia după Primul Război mondial întră prin vânzare în proprietatea familiei Cantacuzino. Aceștia la rândul lor au fost expropiați la venirea regimului comunist.
La începutul perioadei comuniste, similar altore reședințe nobiliare, conacul a servit drept sediul CAP-ului local.
Conacul este similar cu alte reședințe cantacuzine și brâncovenești ale perioadei, iar apropierea geografică de alte exemple confirmă încadrarea în stilul brâncovenesc. El este compus din pivnițe adânci și mari, boltite, cu acces direct din exterior și un parter ridicat pe această amprentă. Accesul în parter este realizat printr-un foișor cu coloane ce susțin arcade similar celor de la Potlogi și Mogoșoaia dar de dimensiuni mai reduse. Un alt element arhitectural prezent este loggia tratată similar cu cea de la Potlogi.
Monumente uitate

FilipestiiTarg01.JPGFilipestiiTarg02.JPG

RUINELE PALATULUI POSTELNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

Tot în Filipeștii de Târg se găsesc Ruinele Palatului Postelnicului Constantin Cantacuzino, mai bine zis niște ziduri care nu sunt protejate în nici un fel. Pe tăpșanul din fața fostului palat se înalță câțiva plopi înalți și niște bănci pe care te poți odihni. Stând acolo, cu frunzele aurii de plop foșnind sub picioare, nu mai părea nedrept că un palat a ajuns o grămadă de cărămizi roase de vânt – este trecerea lumii, care prevestește ceva mult mai grav, propria noastră trecere pe care încercăm să o fixăm prin fotografii.

Cunoscut drept palatului postelnicului Constantin Cantacuzino din Filipeștii de Târg, reședința în prezent sub formă de ruină reprezintă începuturile stilului brâncovenești în ansamblurile boierești ale Țării Românești. În zonă mai există urme ale reședințelor cantacuzine în Filipeștii de Pădure, Măgureni, Mărginenii de Jos – precum și conacul Pană Filipescu ridicat în aceeași perioadă în aceeași localitate. Familia Cantacuzino intră în posesia moșiei din Filipești prin alianță, ulterior în secolul 20 la început cumpără și moșia conacului Pană Filipescu.
Postelnicul Constantin Cantacuzino își ridică la mijlocul secolului al 17-lea, o reședință luxoasă, ce va servi peste zeci de ani de exemplu pentru reședințele de la Măgureni, Potlogi și Mogoșoaia – ultimele două ridicate de Constantin Brâncoveanul. Descrierea ei apare în documentele istorice ale perioadei, ea fiind locul de primire al unor emisari străini (Paul de Alep) dar și cronicari pământeni (Radu Greceanu). Tot izvoarele scrise menționează vasta bibliotecă a stolnicului Cantacuzino care a fost găzduită aici. Printre inovațiile acestei reședințe amintim sistemele de aducțiune a apei din râul Prahova ce deserveau atât grădina cât și baia turcească a ansamblului. În perioada de început a secolului al 19-lea reședința suferă distrugeri cauzate de cutremur și este lăsată în paragină ajunge în stadiul actual de ruină.
În prezent sub formă de ruină se păstrează parțial pivnițele boltite și câteva din zidurile parterului. Pentru această reședință, contrar altor cazuri cum este cel de la Potlogi, nu s-a pus niciodată problema reconstrucției.
Monumente uitate

FilipestiiTarg03.JPGFilipestiiTarg04.JPGFilipestiiTarg05.JPG

You Might Also Like

No Comments

Lasă un răspuns