Călătorii

Balcic, cuibul liniștit de pe malul mării

septembrie 4, 2010

”Trebuie să existe un colț de lume în care viața e frumoasă. Fericirea trebuie să existe. Sau poate e nevoie de un potop, de un cutremur, de niște mâini uriașe care să zgâlțâie globul, și totul să înceapă din nou…”
Cella Serghi

Pentru că nu am citit Pânza de păianjen a Cellei Serghi, am plecat spre Balcic fără nicio viziune romantică asupra fostului teritoriu românesc, ci înarmată doar cu bucuria de a vedea încă o dată marea, probabil pentru ultima oară anul acesta.

Ca în orice călătorie (temerară) prin peninsula balcanică, este musai să pleci la drum înarmat până-n dinți cu foarte multă răbdare și înțelegere pentru stilul românesc (și nu numai) de a face turism pe aceste meleaguri – autocarele se mai și blochează în mijlocul Bulgariei, în plin câmp, din motive rămase neelucidate până în clipa de față, și se mai alimentează și câte o oră întreagă prin Giurgiu, ca să menționez doar două (mici) aspecte.

Una peste alta, după ce am schimbat 3 (trei) autocare și citit multe pagini din Dickens, The Pickwick Papers, am ajuns la a noastră destinație, adică Balcic, așezare de pe malul Mării Negre ce se mândrește cu castelul reginei Maria, lipsa aproape completă a plajei și o faleză minunată mărginită de stânci albicioase.

Marea s-a întrecut pe sine și a avut o minunată nuanță gri, acoperită de un cer albastru brodat cu nori albi pufoși. Localitatea e toată concentrată în jurul castelului și a grădinii acestuia, deci nu vă chinuiți cu întrebări existențiale de genul „unde o fi centrul orașului?” pentru că acesta lipsește cu desăvârșire.

Pentru prima dată în viața mea am stat într-o camera cu vedere la mare (una din cele 8 de care dispunea hotelul, prin urmare ne-am simțit foarte privilegiate, eu și cu prietena mea, că putem privi linia orizontului direct de pe balcon). De la hotelul Bisser faci maxim 5 minute până la intrarea în castel, asta dacă o iei în direcția care trebuie, că noi o luaserăm inițial spre șosea. Biletul pentru intrarea în castel costă 10 leva și include și o vizită în grădina botanică pe care noi, din păcate, am ratat-o din neatenție – nu vă așteptați ca în Bulgaria să vi se ofere informațiile pe tavă; în general nimeni nu îți spune nimic și dacă nu întrebi / ceri, s-ar putea să ai tot felul de surprize care de care mai plăcute. De exemplu să comanzi exact felul de mâncare care nu îți place, pentru că descrierea din meniu (sau lipsa acesteia) te induce în eroare.

Dar, lăsând la o parte aceste lucruri mai puțin importante, grădina și castelul sunt foarte frumoase, în special grădina, foarte mare și având multe flori ce se întind până aproape de malul mării. Vizita îți ia câteva ore și, dacă ți se face foame, există o cafenea și un restaurant unde te poți opri pentru o pauza de masă, cu toate că nu îl recomand.

Din păcate, la capitolul „restaurante” Balcicul stă prost înspre foarte prost – dacă există și excepții, acestea nu ne-au ieșit nouă în cale. Deoarece sunt foarte mulți turiști români în Balcic, există posibilitatea de a schimba lei în leva, dar și de a face plăți în lei la magazine / restaurante, la un curs nu foarte avantajos pentru cumpărător.

Deși nu sunt adepta revizitării unor obiective turistice / orașe (spre deosebire de domnul din autocar care se mândrea cu faptul că își face toate concediile în aceeași stațiune și în același hotel, de la an la an), mi-ar plăcea să revin la Balcic, tot în extrasezon, poate în hotelul Regina Maria, construit la doi pași de castel și la un pas de mare.

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply Andreea mai 16, 2017 at 11:52 am

    Buna Anca! Iti mai amintești cumva firma de transport? Am înțeles ca ai avut peripeții cu ei dar nu prea am soluții de transport până la Balcic. Mulțumesc!

    • Reply Anca mai 17, 2017 at 7:54 am

      Nu îmi amintesc, sunt șapte ani de atunci, probabil s-au mai schimbat și transportatorii. Îl cumpărasem de la o agenție de turism.

    Lasă un răspuns