Călătorii

Capri, Anacapri și Vila San Michele

January 21, 2017

Ajunserăm, în sfârșit, la capătul celor șapte sute șaptezeci și șapte de trepte și trecurăm printr-o poartă boltită. Se mai vedeau încă, prinse în stâncă, balamalele uriașe de fier, rămășițe ale unui pod mobil de altădată. Eram în Anacapri. La picioarele noastre se desfășura întreg golful Neapolului, înconjurat de Ischia, Procida și Posillipo cel înveșmântat în pini, alba, strălucitoarea linie a Neapolului, Vezuviul cu noru-i trandafiriu de fum, câmpia Sorrento la poalele muntelui Sant’Angelo și-n depărtare Apeninii, acoperiți încă de zăpezi. Drept deasupra capetelor noastre, sta înfiptă în stânca prăpăstioasă ca un cuib de vultur o capelă mică, în ruină. Acoperișu-i boltit se prăbușise, dar bucăți enorme de zidărie îmbinate ciudat, ca un fel de țesătură simetrică, mai sprijineau încă zidurile ce se fărâmițau.
— Roba di Timberio. mă lămuri bătrâna Maria.
— Cum se numește capela? am întrebat plin de curiozitate.
— San Michele.
— San Michele, San Michele! răsună ca un ecou în inima mea.
Axel Munthe, Cartea de la San Michele

* * *

Desigur că nu auzisem întâia oară de Capri din cartea lui Axel Munthe. Dar doctorul suedez a fost cel care m-a introdus in istoria micii insule, în atmosfera ei pastorală, demult apusă, și a pus pentru prima oară pe o hartă imaginară Anacapri.

FARUL (FARO)

Barca rapidă care leagă Napoli de Capri m-a lăsat în port, de unde am luat un bilet de autobuz pentru Anacapri. Autobuzul, cât se poate de mignion, s-a umplut rapid cu turiști și a început să urce cu grijă șoseaua care duce la Anacapri. Mă gândeam să mă opresc întâi la Vila San Michele, dar apoi, făcându-mi socoteala, mi-am dat seama că am timp să văd și altceva. Grota albastră nu era o opțiune, iarnă fiind, dar puteam să văd farul din capătul insulei. Am găsit acolo un loc semi-pustiu și liniștit, dar în care nu prea aveai ce face. M-am cocoțat pe niște stânci, pentru o priveliște mai bună, și apoi m-am întors în sat.

VILA SAN MICHELE, ANACAPRI

Pe străzile cochete din Anacapri erau montate difuzoare din care se auzeau melodii de Crăciun. Nimic strident, Sinatra și un pic jazz, în timp ce locuitorii din Anacapri se pregăteau să-și deschidă magazinele. Anacapri a evoluat mult de pe vremea lui Munthe, când era un simplu sat locuit de țărani. Munthe, un chirurg suedez, s-a îndrăgostit de acest loc, a cumpărat o bucată de pământ și și-a construit o vilă. În timp, vila s-a extins și s-a îmbogățit cu obiecte de valoare, o grădină minunată și una din cele mai frumoase priveliști pe care le poți avea în insula Capri.

Cartea de la San Michele sunt memoriile lui Axel Munthe, povestite la 1929, carte care a fost un best-seller la vremea respectivă și care l-a făcut celebru pe doctorul nostru suedez. A avut atât de mult succes, încât chiar și în zilele noastre oamenii rămân impresionați de ea: ajunsă în grădină am rugat un cuplu tânăr să îmi facă o poză iar ei m-au întrebat, entuziasmați, dacă am citit cartea. Da, o citisem 😊

Poate pentru că am fost acolo iarna și nu erau foarte mulți turiști, la Vila San Michele domnea o atmosferă de liniște și pace. Era ca și cum stăpânul casei plecase puțin și tu te plimbai, indiscret, prin toate cotloanele casei. Chiar în capătul grădinii, lângă capelă, sunt cei doi sfincși care privesc spre Capri, undeva jos, la picioarele lor.

* * *

La intrarea în vilă te întâmpină replica unui mozaic pompeian – un schelet care ține în mâini o carafă cu vin și una cu apă:

Acolo, jos, este portul din Capri:

FARAGLIONI, CAPRI

La întoarcere, autobuzul m-a lăsat chiar în Capri și m-am dus să văd Faraglioni, niște stânci care răsar din apă și care au devenit simbolul insulei. Faraglioni se văd cel mai bine din Parcul Krupp, construit din donațiile bogătașului Friedrich Krupp, îndrăgostit de insulă (dar și de băieții de pe insulă, pare-se). Tot din donațiile lui s-a construit și Via Krupp, o alee pietruită care șerpuiește spre mare.

Dacă Anacapri mi se păruse o localitate cochetă, Capri e cu un nivel mai sus, înțesat cu magazine care vând numai produse de lux, hoteluri de lux și, în general, lux-lux-lux. Iarna activitatea e mult redusă, magazinele marilor case de modă sunt închise și nu prea ai ce face acolo în afară de a admira frumusețile din jurul tău, dar de la distanță, că seara se lasă repede iarna și nu ai timp să explorezi totul pe îndelete.

CHESTIUNI PRACTICE:

Cum se ajunge la Capri: din Napoli se poate ajunge cu un feribot rapid din portul Molo Beverello sau cu un feribot din portul Calata Porta di Massa. Vasele mici, dar rapide, pleacă din Beverello (biletele sunt ceva mai scumpe), vasele mari pleacă din Calata Porta di Massa. Între cele două porturi există un shuttle bus gratuit care face legătura între porturi, dar se poate merge și pe jos.
Biletul de feribot: la dus am plătit 19.8 Euro (fast ferry), la întoarcere biletul a costat 11.3 Euro (feribot CAREMAR)
Biletele de autobuz în Capri: un bilet de autobuz sau pentru funicular costă 1.8 Euro
Vila San Michele: biletul de intrare a costat 7 Euro
Axel Munthe-Cartea de la San Michele : cartea se poate citi gratuit aici.

* * *

Mănăstirea carthusiană Certosa di San Giacomo este acum muzeu, dar, din păcate, am găsit-o închisă:

Via Krupp:

Faraglioni:

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply viviana January 22, 2017 at 12:17 am

    superb

  • Reply Bogdan January 22, 2017 at 1:57 pm

    Un loc absolut minunat. Abia astept sa ajung si eu acolo in vara acestui an.

  • Leave a Reply