Bugete, Călătorii

Buget pentru Chișinău

December 17, 2016

Am petrecut în Republica Moldova cinci zile și a fost, probabil, una din cele mai ieftine vacanțe de până acum: am cheltuit cu totul 580 lei, din care aproape jumătate a fost costul biletului de tren.

Cheltuială Suma în MDL Suma în RON
Bilet de tren București-Chișinău și retur 1140 MDL 245 lei
Bilet marshrutka Chișinău-Orheiul Vechi 26 MDL 5.5 lei
Bilet marshrutka Trebujeni-Chișinău 20 MDL 4.3 lei
Bilet de intrare Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală 10 MDL 2.15 lei
Bilet de intrare Grădina Botanică / Vivarium 20 MDL 4.3 lei
Bilet marshrutka Chișinău-Suruceni 10 MDL 2.15 lei
Bilet marshrutka Suruceni-Chișinău 10 MDL 2.15 lei
Bilet de intrare Muzeul Național de Artă 10 MDL 2.15 lei
Bilet de intrare Casa-Muzeu Aleksandr Pușkin 10 MDL 2.15 lei
Total 1.773 MDL 380 lei

Am vizitat: Chișinău, Orheiul Vechi, Mănăstirea Suruceni.

Alte locuri de vizitat în Moldova: cramele (Mileștii Mici, Cricova, Tipova, Chateau Vartely), Soroca, Bălți, Cahul, regiunea autonomă Găgăuzia (Comrat) și țărișoara nerecunoscută de nimeni Transnistria (Tiraspol și Bender / Tighina).

Trecerea graniței: începând cu iunie 2015 cetățenii români pot vizita Republica Moldova doar cu actul de identitate. Atenție, Transnistria are propriile reguli și îți trebuie un pașaport valabil ca să poți trece granița.

Biletul de tren București-Chișinău: a fost 245 de lei dus-întors la cușetă de patru locuri. Trenul e cam vechi, dar sunt condiții decente și poți dormi (aproape tot) drumul. Trenul Prietenia pleacă la 19.15 din București și ajunge la 9 dimineața în Chișinău, după ce stă aproximativ două ore la graniță să i se schimbe roțile. În caz că nu știți, în Rusia și fostele state sovietice ecartamentul este mai lat decât în restul Europei, iar trenurile noastre nu pot circula pe această cale ferată. La granița cu Moldova și Ucraina vagoanele trenurilor sunt separate unele de altele, ridicate cu niște scripeți și li se montează un set diferit de roți. Pasagerii rămân, în timpul ăsta, în vagoane, pentru că ești la graniță și n-ai voie să umbli brambura pe acolo. Toată tevatura asta cu roțile de tren durează cam o oră la un tren mai scurt, nu prea simți când vagonul este ridicat în aer, doar la întoarcerea de la Chișinău a fost o mică zdruncinătură când au așezat vagonul din nou pe șine. Când am fost la Moscova am ajuns ziua la graniță și am putut vedea cum arată tot procesul – puteți vedea aici câteva imagini de atunci.

La întoarcerea spre București trenul pleacă din Chișinău la 16.45, ajunge la granița moldovenească la 19.15, la 20.45 e la granița cu România, iar la 21.45 pleacă de la granița românească spre Iași (ore aproximative, valabile pentru noaptea în care am călătorit eu). La 6 dimineața trenul ajunge în București.

O variantă mai ieftină de a ajunge la Chișinău este cu autocarul, biletul costă 85 de lei, iar drumul durează 9 ore.

Cazare: am stat la Suisse Hostel, care are apartamente și dormitoare în centrul Chișinăului (chiar lângă Arcul de Triumf). Camerele sunt modern mobilate și curate – fiind extra-sezon erau puțini turiști, eu am împărțit camera cu o doamnă care vorbea numai rusă.

Transport suburban: sunt mai multe autogări de unde se poate lua o marshrutka spre diverse destinații. Autogara centrală este lângă Piața Centrală, de acolo pleacă mașinile pentru Orheiul Vechi, Tiraspol sau Bender, Suruceni, Mileștii Mici și alte locuri.

Transport urban: un bilet de autobuz / troleibuz costă 2 MDL (aprox. 50 de bani românești), biletul se cumpără din autobuz de la taxator. Nu mai văzusem demult sistemul ăsta, dar în Chișinău fiecare autobuz are propriul său taxator care vinde biletele și verifică abonamentele. În Chișinău nu există metrou.

Bilete muzee: sunt vreo șapte muzee în Chișinău, iar biletele de intrare sunt foarte ieftine.

Mâncare: la Gălbenuș, un împinge-tava moldovenesc, două feluri de mâncare caldă costă în jur de 50-70 MDL (10-15 lei). E o opțiune ieftină și rapidă pentru masa de prânz, dar mâncarea poate fi călâie în loc de caldă, dacă nu le ceri să o încălzească la microunde. La Andy’s Pizza au și mâncare gătită, prețurile sunt duble decât cele de la Gălbenuș și trebuie să aștepți vreo 20 de minute.

Mi-a plăcut cafeaua din Chișinău, un cappucino mare costă 25 MDL (aprox. 5.3 lei) și o poți cumpăra și de pe stradă, din niște mașini care au espressor în portbagaj.

Shopping: m-am plimbat mult și prin magazine, fiind frig și ziua foarte scurtă ajungeam inevitabil să colind centrele lor comerciale. Chiar dacă predomină marfa ieftină care se vinde la tarabe sau în magazine, am văzut produse de calitate bună, dar la un preț similar celor din România.

Mi-au plăcut în mod deosebit mănușile de piele produse de firma Valenti: o pereche costa 900 MDL (aprox. 200 de lei), aveau diverse culori, iar pielea era extrem de fină. Am mai văzut haine, paltoane cu blană naturală (unul care îmi plăcuse costa peste 5.000 MDL), șaluri de lână rusești.

La categoria mâncare și băutură, vinurile sunt vedetele. Un vin bun costă de la 60 la 300 MDL, eu am cumpărat cu 56 MDL un vin Cricova foarte bun, pe care mi-ar plăcea să-l găsesc și în România. Nu am fost în vizită la nicio cramă (Mileștii Mici, Cricova sau Tipova) – era prea frig ca să vizitez niște beciuri, dar dacă voi merge vreodată vara acolo, mi-ar plăcea să fac și asta. Dacă vreți să vă întoarceți în țară cu vin moldovenesc sau alte produse, trebuie să respectați reglementările vamale pentru trecerea graniței dintr-un stat necomunitar. Citiți aici ce și cât aveți voie să aduceți în România, la vin limita este de 4 litri. De asemenea, nu e recomandat să aveți la voi produse de origine animală – când am trecut eu granița vameșii întrebau de astfel de produse pentru că era nu știu ce epidemie în afara Uniunii. Vinuri moldovenești se pot cumpăra online și de pe acest site.

Bomboanele de ciocolată: sunt peste tot, atât Bucuria, cât și alte mărci. Bucuria are magazine și în București, așa că nu mai trebuie să îi aștepți pe colegii care au fost la Chișinău să se întoarcă cu punga de bomboane 😊 În supermarketuri sunt multe mărfuri ca la noi, dar mi s-au părut mai bine aprovizionate decât ale noastre în ceea ce privește mâncarea: am văzut multe feluri de produse din pește (x feluri de pește afumat, care în România lipsesc cu desăvârșire), icre, păsăret de tot felul (inclusiv potârnichi), ape minerale din Caucaz și altele care nu se găsesc la noi.

Limba: în Chișinău limba română predomină, afișajele sunt 99% în română, dar din când în când poți întâlni pe stradă oameni care vorbesc numai limba rusă. Mă așteptam să întâlnesc un accent mai pregnant și mai multe exprimări amuzante (anunț mare la un magazin din Chișinău: ”Ne-am deschis!” 😊), dar în afară de câteva cazuri izolate, nu e cine știe ce diferență față de româna ”noastră”. Înțeleg că în alte părți ale țării lucrurile stau un pic diferit, dar eu m-am învârtit în și pe lângă Chișinău, așa că nu am de unde să știu.

Vremea: am fost acolo pe 30 noiembrie – 4 decembrie, era rece și a fulguit un pic, dar n-a fost extraordinar de frig.

* * *

În concluzie, mi-a luat niște ani ca să trec granița spre Moldova, dar acum mă gândesc deja să revin acolo, însă într-o perioadă mai caldă, când e ziua mai lungă.

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply