Bugete, Călătorii

Buget pentru vacanța în Maroc

February 12, 2016

Vacanța mea de-o săptămână în Maroc a costat vreo 200 de Euro cu totul, aici intrând și biletul de avion, cazarea, mâncarea și suvenirurile cumpărate de acolo. Dacă vi se pare puțin, chiar este, dar e de menționat că nu m-am plimbat foarte mult prin țară (am fost doar în Marrakech și Essaouira) și nu am fost nici în deșert.

* * *

Cheltuială Suma în Euro Suma în Dirham
Bilet de avion Bucuresti-Bergamo 19.98
Bilet de avion Bergamo-Marrakech 58.53
Transfer aeroport 3 30
Cazare Marrakech 2 nopți 11.8
Autocar Marrakech-Essaouira 13 130
Cazare Essaouira 2 nopți 6.5 65
Cazare Marrakech 3 nopți 17.7
Intrări muzee 16 160
Total 151 Euro

BILETUL DE AVION

Am zburat cu Ryanair, biletele mi le-am cumpărat la sfârșitul lui octombrie pentru mijlocul lui ianuarie, cu totul am plătit cam 350 de lei pentru București – Bergamo – Marrakech, fără bagaj de cală, fără priority boarding sau alte lucruri de care nu am nevoie. Nu sunt cele mai bune legături, am plecat vineri seara din București și am ajuns în Marrakech sâmbătă dimineața, după o noapte petrecută în aeroportul din Bergamo. La întoarcere a fost la fel, a trebuit să stau jumătate de zi prin Bergamo, de data asta pe lumină, dar dincolo de asta zborurile cu Ryanair sunt foarte ieftine și există mai multe curse spre Maroc: din Milano se zboară la Fez, din Roma la Rabat, din Bruxelles la Agadir.

TRANSFERUL DE LA AEROPORT

Autobuzul 19 face legătura între aeroport și piața Jemaa el-Fnaa, biletul costă 30 dh la dus, la întoarcere (spre aeroport) costă 50 dh. În ultima zi am fost la Menara Gardens, care e aproape de aeroport, și nu am mai luat autobuzul. De altfel aeroportul din Marrakech e foarte aproape de oraș, acesta dezvoltându-se în jurul lui, înglobându-l.

CAZAREA

În Marrakech am stat la Hostel Riad Bik, un riad ținut de o familie la 5 minute de mers pe jos de piața Jemaa el-Fnaa (5.9 Euro pe noapte pentru un loc într-un dormitor de fete), iar în Essaouira am stat la Essaouira Youth Hostel & Social, în medina (3.5 Euro pe noapte într-un dormitor de fete). La cazarea din Marrakech am avut inclus și micul dejun care consta într-o lipie / pâine plată cu unt și miere și ceai / cafea.

Hostel Riad Bik din Marrakech

Mi-a plăcut mai mult cazarea din Marrakech, clădirea era un riad răcoros în care după-masa mă retrăgeam pe terasa de pe acoperiș, mă tolăneam pe un pat și citeam. Riadul avea un acoperiș rabatabil care se trăgea ca să intre lumina, iar dimineața se auzea ciripit de păsărele. De altfel vrăbiuțele veneau mereu la micul dejun și ciuguleau dintr-o farfurioară.

TRANSPORTUL CĂTRE ESSAOUIRA

Am cumpărat biletul de autocar de la autogară, sunt două companii care au curse spre Essaouira: CTM și Supratours, CTM fiind mai ieftină. Pentru un bilet dus-întors cumpărat de la CTM am plătit 130 dh (13 Euro), singura problemă fiind că CTM are propriile sale autogări, de unde operează. În dimineața plecării m-am înființat la autogara centrală din Marrakech și am început să îmi caut autocarul, autogara fiind un loc în care trag de tine zeci de oameni care vor să îți vândă un loc la cursele lor sau doar se bagă în seamă.

I-am ignorat pe toți și aveam de gând să îl ignor și pe tipul care până la urmă m-a ajutat – când a aflat că merg la Essaouira cu CTM m-a condus la ghișeul de unde cumpărasem bilet și unde funcționarul mi-a spus să aștept alături de alți doi bărbați. După vreo 5 minute a ieșit din birou și ne-a spus să mergem cu el, am ieșit în stradă, am traversat un bulevard, am traversat un părculeț și am tot mers de începusem să mă întreb ce naiba se întâmplă, după care am mai așteptat vreo 2 minute, a venit un autocar în care s-au urcat ceilalți doi, iar după încă două minute a venit și autocarul meu în care mi s-a spus să urc și-am plecat.

Autocarul era gol și am mers într-o altă parte a orașului unde era autogara CTM și de abia acolo s-au mai urcat alți 10 pasageri. CTM are autogară proprie și în Essaouira, așa că și acolo a trebuit să merg în altă parte, iar la întoarcerea în Marrakech autocarul nu a oprit decât la autogara CTM, care e destul de departe de Jemaa el-Fnaa, am mers pe jos vreo 4 kilometri.

În caz că vă întrebați cum e transportul public în Maroc, autocarele sunt noi și autogările la fel, mi-e și jenă să mă gândesc cu ce hârburi călătorim prin România.

INTRĂRI LA MUZEE

În general intrarea costă 10 dh (1 Euro), excepție fac Maison de la Photographie (40 dh), Madrasa Ben Youssef (20 dh) și Jardin Majorelle, care e și cea mai scumpă (70 dh). În afară de acestea am mai vizitat Palatul Bahia, Palatul El Badi și Mormintele Saladine. Voi povesti despre ele într-un articol viitor.

VACCINURI

Nu am făcut nici unul, nici măcar nu m-am deranjat să aflu care sunt recomandate și de ce.

MÂNCARE

Am mâncat de peste tot, inclusiv din localuri de pe stradă care arătau insalubre după standardele europene, am mâncat destul de mult tajine (35 dh un tajine ieftin, 50 dh un tajine pe lângă Jemaa el-Fnaa), tajine fiind o mâncare ca o tocăniță care se gătește în vasul cu același nume, la foc mic, timp îndelungat.

În piața Jemaa el-Fnaa am încercat de toate: suc de portocale (e plin de standuri care vând „orange” la 4 dh paharul), migdale uriașe sărate și caju (160 dh kilogramul), pricomigdale cu miez de nucă de cocos vândute de berberi (1 dh bucata, adică 0.1 Euro, în Essaouira am plătit 2 dh pe o pricomigdală aproape dublă), melci fierți (10 dh castronelul), ceai de mentă (20 dh la Café de France), niște clătite făcute pe stradă (5 dh bucata), căpșuni (10 dh caserola în Marrakech, în Essaouira kilogramul costa 15 dh), pește prăjit în Essaouira (20 dh punga) etc.

Tajine

După ce m-am învățat cu locurile și prețurile am făcut mai multe cumpărături, inclusiv legume și pâine de la țăranii de pe stradă, țin minte că m-am oprit la o tarabă cu chifle proaspete și i-am dat vânzătorului 5 dh (0.5 Euro) pentru că nu știam cât costă o chiflă din aia și m-am speriat când am văzut că îmi umple o plasă întreagă, mă gândeam ce naiba fac cu atâta pâine, dar până la urmă am mâncat-o pe toată.

Prețurile sunt derizorii, însă până te prinzi cât costă una sau alta și înveți să negociezi, vor fi destui care îți vor cere de 3 ori mai mult (sau chiar de 5 ori) pentru același lucru. Pentru pricomigdalele pe care le cumpăram de la berberi cu 1 dh bucata (sunt minunate, le duc dorul), un șmecheraș în vârstă care își făcea veacul în parcul de lângă Koutoubia mi-a cerut 5 dh pe o bucată.

Nu prea există supermarketuri așa cum le știm noi, în Marrakech există un supermarket Carrefour în mallul dinspre aeroport, iar în rest există mici magazine de cartier, măcelării unde poți admira de toate, de la carcase de vită până la capete de animal, pe stradă sunt țărani care vând legume și berberi care fac o pâine foarte bună și proaspătă pe care o vând dintr-o cotigă trasă de măgăruș. Nu există norme de igienă prea stricte și probabil nici vreun Sanepid local, femeia care îți vinde pâinea o va încerca cu degetul ca să îți arate că e încă caldă, marocanul care îți aduce vasul tajine la masă are mâinile muncite și negre, cei care vând pricomigdale stau cu ele la 10 cm de praful pieței.

Înainte de a pleca în Maroc am citit tot felul de articole panicarde despre cum au avut unii probleme cu mâncarea pe-acolo, dar o dată ajunsă acolo am uitat de ele, m-am bucurat de tot ce are Marocul de oferit, singurele măsuri de siguranță fiind cele pe care le iau și acasă, adică spălatul pe mâini. Au trecut câteva săptămâni de atunci și nu am avut nicio problemă.

SUVENIRURI

Am făcut mai multe cumpărături, prea puține totuși pentru câte se pot lua de-acolo – voi scrie separat despre asta, pot doar să vă spun că mi-am îndeplinit visul de a-mi cumpăra un vas tajine cu care am și gătit de atunci de vreo două ori, asta fiind cea mai arzătoare dorință a mea pentru vacanța în Maroc.

EXCURSII

Nu am cumpărat nicio excursie prin Maroc, îmi doresc să ajung în deșert, dar momentan am lăsat asta pentru altă dată. Câteva prețuri practicate de riadul la care am stat în Marrakech: o excursie în deșert de 2 zile – 49 euro, una de 3 nopți – 70 Euro (transport, cazare, mic dejun și cină). Excursii de o zi: Essaouira – 25 Euro, Plateau Kik – 25 Euro, Ouzouds Waterfalls – 25 Euro, Ourika Valley – 20 Euro.

SIGURANȚĂ

Am călătorit singură și am plecat în Maroc cu câteva temeri personale, exacerbate de povestea agresiunilor din Koln și a conflictelor din lumea musulmană. În Maroc au fost câteva atentate în trecut, unul în Casablanca în 2003 (12 marocani dintr-o suburbie săracă din Casablanca s-au detonat și au omorât încă 33 de oameni) și unul în Marrakech în 2011 în piața Jemaa el-Fnaa (o bombă lăsată într-o geantă a explodat și a ucis 17 oameni, distrugând și cafeneaua Argana), iar moartea turiștilor din Tunisia și cea a francezilor din Paris e încă destul de proaspătă. În afară de asta există destule povești ale unor turiste care au avut o experiență deplorabilă ca femei în Maroc. Le-am citit cam pe toate și eram un pic speriată de cum va fi acolo, ultima mea experiență similară fiind cea din Egipt, din 2012.

Cât am stat în Maroc nu a pus nimeni, niciodată, mâna pe mine. În medina, după-masa și seara, e o înghesuială de nedescris pe străduțele din jurul pieței și de multe ori când simțeam pe cineva înghesuindu-se mă uitam să văd cine e, dar în general era câte o femeie care se grăbea undeva.

Personal am ajuns la următoarele concluziile:

Ca femeie nu vei fi invizibilă în Maroc. Mi se pare nerealistă așteptarea noastră de a găsi acolo un mediu identic cu cel european – ești străin și se va lua notă de asta de fiecare dată. Hărțuiala la care ești supus este mai degrabă „soft” și e de mai multe tipuri:

  • Hărțuiala cu bune intenții din partea celor care se simt obligați să te îndrume necontenit către locul pe care își imaginează că îl cauți. Mi se spunea încontinuu „La place est là”, „Palatul e acolo”, „Muzeul e dincolo”, deși eu numai acolo nu mergeam și oricum știam în fiecare clipă unde anume mă aflam grație GPS-ului de pe telefon, cu care navigam liniștită pe străzile din medina fără să am nevoie de nici un ajutor. Până la sfârșitul sejurului mă săturasem până peste cap să tot aud „La place est là, madame, la place, la place!”
  • Hărțuiala vânzătorilor din souk. Comparativ cu ce am pătimit în Egipt, în Maroc este parfum! În Egipt cu oricine, ORICINE, aș fi schimbat o vorbă riscam să mi se vândă ceva ce nu doream, de cei cu cămile și calești nici nu mai vorbesc, era aproape imposibil să scapi de ei. În Essaouira am fost uimită, pe plajă, când am ajuns în dreptul unor cămile și tipii care vindeau plimbări cu cămila nici nu m-au băgat în seamă, în Egipt, la piramide, era o hărțuire continuă care te obosea psihic. Celor care se plâng că în Maroc ești hărțuit le sugerez să meargă la Giza să vadă ce distractiv e acolo.
  • Hărțuiala „complimentară”, rezervată femeii pe care nu o poți lăsa să treacă fără să ii faci un compliment. Hărțuielile variază de la nivelul primar, al maimuței marocanului care nu știe limbi străini și se exprimă prin „pst, pst”, cel manierat care te întreabă din mers „Comment ça va?” sau „Ça va bien?” și cel cu experiență internațională care îți aruncă un „nice…” (și aici fiecare completează după imaginație cu o parte anatomică). Da, m-am enervat de câteva ori, am țipat la unul care stătea cocoțat pe gard și mă tot pst-pst-ia, iar pe altul care mi-a spus „nice…” i-am zis, suficient de tare încât să mă audă: „You are an idiot!” Răspunsul a fost: „I know it and I love it!”😊

Să te umpli de nervi pentru că bărbații tineri din Maroc se manifestă într-un mod relativ străin nouă (în ziua de azi până și muncitorii de pe șantierele patriei au învățat să-și țină gura), este o prostie. Am învățat să mă adaptez cât am stat acolo, le răspundeam celor care mă întrebau „Comment ça va?” cu „Ça va bien” și, eventual, un zâmbet, îi ignoram pe cei cu pst-pst și mă făceam că nu îi aud pe ceilalți. Repet, am fost singură în Maroc, m-am plimbat peste tot de capul meu și nu am avut niciodată probleme mai grave decât astea.

OAMENII

Se bagă cam mult în seamă pentru gustul meu, dar sunt în general bine intenționați. Pentru fotografii trebuie să ai ceva mai multă grijă, unii oameni nu vor să fie fotografiați, nici măcar accidental, iar în piața Jemaa el-Fnaa se plătește pentru fotografierea personajelor colorate. Vrei să ai o poză cu vânzătorul de apă? 2-3 dh. Vrei o poză cu îmblânzitorul de șoimi? 2-3 dh. Vrei să pozezi cobrele și îmblânzitorii de șerpi? Trebuie să plătești. Sumele sunt mici, dar oamenii ăia din asta trăiesc, mă enervau europenii care furau câte o poză cu telefonul, pentru că li se „cuvenea”.

VREMEA

Au fost 24-26ºC în ianuarie, în Essaouira occidentalii făceau plajă, însă apa era prea rece pentru îmbăiat. Seara era răcoare, în Marrakech am cerut încă o pătură – noaptea era frig în riad.

ORIENTARE

Fără GPS nu știu cum m-aș fi descurcat, chiar și așa uneori mă trezeam învârtindu-mă în cerc – medina este un labirint. Înainte de a pleca în Maroc mi-am descărcat harta țării, are vreo 107 MB și o poți folosi pe telefon offline.

INTRARE ÎN ȚARĂ

Nu este nevoie de viză pentru Maroc, pe aeroport se completează o fișă cu datele personale și adresa la care urmează să stai.

RECOMANDĂRI

Dacă mergeți în Maroc, relaxați-vă. Luați-o ușor și nu plecați cu așteptări absurde, invariabil vor fi lucruri care vă vor enerva, în asta constă șocul cultural. Nu vă construiți o imagine artificială și idilică, fără legătură cu realitatea, despre romantismul Marocului și plimbarea cu cămila prin deșert, ca să nu ajungeți să dați vina tot pe ei pentru că nu se conformează cu ”realitatea” voastră. Marocul e un loc atât de fain și bogat în culori și experiențe încât nu te poți plictisi acolo, dar în același timp este un univers diferit, pe care nu îl poți cunoaște decât acceptându-l așa cum e și privindu-l cu atenție: trebuie să te uiți și să vezi și să pui totul într-un context mai larg, pentru că nicio țară nu e singură și izolată în univers.

În Maroc prezența francezilor se simte tot timpul, franceza rules și are un farmec aparte, în nord se vorbește spaniola și peste tot se vorbește berbera, care e limbă oficială în Maroc, alături de arabă, oamenii au portul lor specific (un fel de capot inform cu o glugă ascuțită, purtat atât de femei, cât și de bărbați), femeile umblă în general cu capul acoperit, dar cele tinere se îmbracă și în stilul european, cu capul descoperit. De menționat că Marocul e monarhie constituțională, actualul rege fiind Mohammed VI, și este una din cele mai stabile țări nord-africane.

Pentru mine asta a fost doar prima călătorie în Maroc, nu am nicio îndoială că voi mai reveni acolo pentru a explora restul țării, pentru a ajunge în deșert și a fenta iarna europeană rece și plicticoasă.

You Might Also Like

8 Comments

  • Reply Andreea February 12, 2016 at 12:34 pm

    Recomand Fez pentru următoarea vizită în Maroc, mie una mi-a plăcut mai mult decat Marrakech. Mi se pare că orașul vechi se păstrează mult mai bine, parcă nici turiști nu erau atât de mulți, iar hărțuiala tipică, deși existentă, e mai redusă decât în Marrakech (unde am pățit inclusiv să ni se arunce jigniri pentru că nu ne opream să cumpărăm). În deșert am fost în excursie organizată de riadul din Marrakech, 120 euro pentru 3 zile (2 nopți) și a fost o experiență frumoasă.
    Sunt curioasă de Essaouira, sper să îi dedici un articol cândva 🙂

    • Reply Anca February 12, 2016 at 1:18 pm

      Voi scrie și despre Essaouira, mi-a plăcut foarte mult 🙂

    • Reply Daniela Dumitru March 18, 2016 at 8:17 pm

      Cea mai realistă descriere a Marrakech-ului. De acord și cu bugetul.Eu am cheltuit 14 zile cu totul, 460 eur,cu Fes, Casablanca,Chefchaouen, Marrakech-ului, deșert 3 zile 2 nopți, Meknes, Madrid, Toledo. Se poate. Să auzim de bine Anca. Tu m-ai inspirat pt Caucaz. De fapt, am copiat experiența ta. A fost minunat. Mulțumesc.

    • Reply Anca March 19, 2016 at 9:04 am

      Ah, cât mă bucur că ți-a plăcut în Caucaz! 🙂

  • Reply Paul February 18, 2016 at 6:54 am

    super! felicitari! si eu ma tot gandesc la asta de vreo doua luni dar pana acum m-au descurajat transferurile (10-20 ore)… din timisoara doar cu wizz+ryan si nu prea se potrivesc… mai caut.

    • Reply Anca February 18, 2016 at 11:00 am

      Merita sa faci si-o escala de 10 ore pentru Maroc 🙂

  • Reply Maria September 11, 2016 at 7:15 pm

    Întrebare informativa: excursie de o zi în desert nu fac? Ca nu m-ar prea încânta sa dorm în desert…

  • Reply Anca September 12, 2016 at 12:03 pm

    Ba da, o multime, dar eu nu am fost.

  • Leave a Reply