Călătorii, România

Sibiu, orașul cu porumbei

octombrie 2, 2009

Mă aflu în Piața Mare din Sibiu – e dimineață și peste câteva ore urmează să plec înapoi spre București. Fântâna din centrul pieței a adunat toți porumbeii însetați în mijlocul său, iar pe ceilalți, pe margine.

De la biserica evanghelică se aude bătând clopotul, iar de la cea greco-romană, orga. Este duminică, o zi superbă, cu soare cum nu am apucat încă să văd în Sibiu, căci zilele trecute a fost umed, frig și înnorat, cum nu se poate mai rău pentru o scurtă călătorie. Doar la muzeul satului am prins un pic de soare, între o căsuță albastru deschis și una albastru-electric.

Era cât pe ce să nu mai ajung acolo. Dimineața ploua, iar vorbele unui sibian care mi-a spus, convins că îmi face un serviciu, că nu e nimic de văzut la Astra, în afara unor case aduse de prin țară, și că ar trebui să merg, mai bine, la muzeul armelor de vânătoare, unde aș putea admira, preț de câteva ore bune, puști, pistoale și revolvere, nu au fost foarte încurajatoare.

Am petrecut, totuși, câteva ore frumoase acolo, printre mori de vânt, căsuțe mici ca în povești cu acoperișul ca o cușmă pleoștită peste ochi, case albastre, curți pline cu flori și pisici dormind leneșe pe prispă. La Gradina Zoologică animalele păreau plictisite și somnolau prin câte un colț al cuștii, doar la maimuțe era ceva mai multă activitate: mâncau semințele aruncate de vizitatori.

Sibiul este un oraș micuț – se vizitează rapid, la pachet cu Muzeul Bruckental și-o urcare în Turnul Sfatului. A fost prima mea vizită acolo, pentru care, surprinzător, a trebuit să îmi fac curaj. Mi se părea atât de…departe și atât de complicat să călătoresc singură acolo. Acum totul a căpătat alte dimensiuni, iar Sibiul fotografiat cu o săpunieră arată mai bine decât în amintiri.

You Might Also Like

No Comments

Lasă un răspuns