Prin viață

10 motive pentru care urăsc Aeroportul Băneasa

20 martie 2012

Așa cum probabil ați aflat deja cu toții, Aeroportul Băneasa se închide pentru renovări, iar zborurile low-cost din București se mută pe Aeroportul Otopeni pentru o perioadă nedeterminată de timp. Acum 2 săptămâni am zburat, sper, pentru ultima oară de pe Băneasa, motiv să îmi reamintesc de ce urăsc acest aeroport. Băneasa are un singur merit incontestabil: este aproape de centrul orașului și de oriunde ai veni vei plăti incomensurabil mai puțin pentru transport, chiar și cu taxiul, decât de pe / către Otopeni. În rest pot înșira repede-repejor cel puțin 10 defecte capitale:

* * *

#1. Este bătrân. Prima lui menționare este din 1910, când Aurel Vlaicu a efectuat un zbor de pe fostul hipodrom Băneasa. Din 1921 funcționează ca aeroport când s-a inaugurat prima linie aeriană intercontinentală între Europa și Asia pe ruta Paris – Strasbourg – Praga – Viena – București (Băneasa) – Constantinopol. Prin anii ’50 se construiește noua clădire a aerogării care a fost, la vremea aia, o bijuterie arhitectonică. Ce s-a mai întâmplat de atunci? Absolut nimic, în afară de creșterea exponențială a numărului pasagerilor (o creștere de 6000%!) pe rutele internaționale low-cost. Oricine a zburat de pe Băneasa în ultimii 2-3 ani știe că acest aeroport, în forma actuală, este demult depășit.

#2. Este mic și înghesuit. Dacă ai ghinionul să ajungi la aeroport într-un interval orar în care decolează mai multe curse, o să trebuiască să dai din coate ca să traversezi zona centrală. Coada de la pașapoarte și verificarea bagajelor poate fi gigantescă, un veritabil coșmar. Ultima dată am ajuns acolo cu vreo oră și jumătate înainte de decolare și m-am înspăimântat când am văzut coada la care trebuia să stau ca să ajung la poarta de îmbarcare, era lume cât să iasă din clădire și să o înconjoare de două ori. Am stat peste o oră la coadă cu ochii pe ceas, gândindu-mă că dacă nu avansez destul de repede va trebui să mă bag în față. După ce am trecut și de verificarea bagajelor și m-am repezit la poartă (la care nu mai era nimeni, că se urcaseră toți în autobuz), am mai stat 2-3 minute și am plecat, eram printre ultimii pasageri.

#3. Este neîngrijit, ca să nu zic murdar. Băneasa este singurul aeroport, cred, în care mi-e frică să merg la toaletă, să îmi iau o cafea sau, uneori, chiar să respir printre atâția oameni înghesuiți fără milă ca niște vite într-un staul. Nu mai zic de miros: în sala de așteptare miroase a urină, în autobuz miroase a gaze de eșapament.

#4. Este depășit tehnic. La poarta de îmbarcare în loc de afișaj electronic găsești niște afișe scrise de mână, difuzoarele urlă uneori atât de tare încât nu se înțelege nimic din ce se transmite, iar autobuzele de transfer par să fi supraviețuit primului războiul mondial.

#5. Este inconfortabil.
Zborurile sunt obositoare – dacă te-ai trezit de dimineață, ai stat la două-trei cozi cu ochii cârpiți de somn și ai răzbit până la poarta de îmbarcare, de unde oricum nu mai poți să pleci nicăieri, te aștepți să ai parte măcar de un minim confort, cum ar fi un scaun pe care să te poți așeza până când începe îmbarcarea. Nu găsești așa ceva în Aeroportul Băneasa aproape niciodată – la 2-3 curse care decolează la 10 minute una de alta, fiecare cu câte 150 de pasageri, numărul de scaune nu ajunge nici măcar pe departe.

#6. Este plictisitor. Peste tot în lume se încearcă să se îndulcească experiența îmbarcării / debarcării, ți se oferă spații diverse, fie magazine, fie restaurante sau colțuri în care să te poți odihni sau accesa internetul. Ce oferă Băneasa? O cafenea înghesuită și cu aspect cam dubios, un magazin în care nu găsești mai nimic și o sală de așteptare sub orice critică. Nu au WiFi, nu au reviste oricât de banale – stai acolo și aștepți să elibereze cineva un scaun ca să te prăbușești și tu pe el sub privirile invidioase a jumătate dintre pasageri.

#7. Este prea frig/cald. Am zburat de pe Băneasa iarna – un coșmar. Când se începe îmbarcarea porțile rămân deschise, fără nicio barieră între frigul crunt de afară și frigul moderat din sala de așteptare. Urmează apoi frigul din autobuzele urâte și neîncălzite, apoi frigul de la aerul condiționat din avion – ai toate șansele să te îmbolnăvești doar pentru că ai îndrăznit să zbori cu avionul. Vara este, dimpotrivă, zăpușeală.

#8. La Sosiri nu există o sală decentă de așteptare. Nu m-a așteptat nimeni, niciodată, la aeroportul Băneasa, dar v-ați uitat vreodată la oamenii ăia care stau în frig / caniculă ca să îi aștepte pe cei dragi? Chestia aia nu se numește sală de așteptare, nu i-aș zice nici măcar hol la cât de groaznic arată – zeci de oameni înghesuiți pe câțiva metri pătrați, stând în picioare, cu ușa mereu deschisă către stradă. Mai rău ca într-o stație de tren din vreun cătun murdar și anonim.

#9. Nu există un birou de informații pentru turiști, un ghișeu de la care, dacă ajungi pentru prima dată în viața ta pe Băneasa, să primești o hartă a orașului și câteva informații privind transportul. În engleză, dacă se poate, că un român mai are o șansă să se descurce, dar un turist străin este pierdut.

#10. Transportul până acolo este deficitar. Știu că unul dintre meritele acestui aeroport este apropierea de centru, dar de ce trebuie să alerg între două stații dacă vreau să ajung la Piața Romană, de exemplu? În toate aeroporturile civilizate din lume există cel puțin o linie care leagă aeroportul de oraș și autobuzul respectiv trage la doi pași de ieșirea de la sosiri, nu trebuie să traversezi 3 străzi ca să îi găsești stația, doar ca să constați că autobuzul care te interesa oprește în altă stație, pe o altă stradă, unde nu mai găsești și casă de bilete. De metrou sau gară știm cu toții că nu avem parte și va mai dura până când Metrorex va finaliza linia către aeroport, care oricum este prost proiectată și va trebui să schimbi de 1-2 ori ca să ajungi unde dorești.

Ce se va întâmpla cu aeroportul Băneasa: aeroportul intră în renovare după ce a fost declarat monument istoric, în timp ce Blue Air și-a făcut publice planurile sale de a construi, împreună cu alte companii low-cost, un aeroport privat în sudul Bucureștiului, la Adunații Copăceni. Într-un interviu cu CEO-ul Blue Air citit în revista de bord a companiei, acesta susținea că unele facilități ale noului aeroport sunt deja funcționale, probabil prin 2013-2014 noul aeroport va fi operațional. Mai rămâne să aflu unde se găsește acest Adunații Copăceni din sudul Bucureștiului și cum se poate ajunge acolo.

You Might Also Like

11 Comments

  • Reply CristinaC 20 martie 2012 at 4:30 pm

    Am aterizat anul trecut prima data la Baneasa… Zborul intarziase mult si am ajuns la 3:30 AM.
    Mi s-a parut ca am ajuns in alta lume… In plus la iesirea din aeroport era o haita mare de caini care atacau turisiti mai ceva ca taximetristii care aproape ca mi-au zmuls bagajul din mana in excesul lor de politete… Si asa cum spui, drum de intoararcere in sala de asteptare nu prea era…

    Ma bucur ca se renoveaza/ modernizeaza!

  • Reply Anca 20 martie 2012 at 4:31 pm

    O, da, cateii aia sunt primii nostri ambasadori 🙁

  • Reply Liliana 20 martie 2012 at 5:21 pm

    Ai uitat niscaiva detalii picante, cum ar fi sacoşele de rafie ce dau impresia de aero-gară şi piţipoancele atârnate de gâtul unor mafioţi, mai mult dezbrăcate decât îmbrăcate. Ah, şi cred că dacă mă chinui, îmi mai amintesc câteva coşmaruri…

  • Reply Anca 20 martie 2012 at 5:22 pm

    Da, numai ca asta nu prea tine de aeroport, pe cat punem pariu ca ii vom revedea si la Otopeni, exact la fel? 🙂

  • Reply Larisa Teodorescu 20 martie 2012 at 5:45 pm

    Sunt absolut de acord cu toate motivele enumerate de tine! Era si cazul sa intre si el in renovare. Arata exact ca o gara dintr-un sat uitat de lume. Nu a fost proiectat pentru un asemenea trafic dar de atunci nici nu s-a mai imbunatatit in nici un fel.
    Vai, daaa sacosele alea de rafie…nu o sa le uit niciodata :))! Desi cred ca o sa le revad acum Otopeni…

  • Reply Anca 20 martie 2012 at 5:51 pm

    Dar de acordeoane ce parere aveti? Cand am zburat la Malaga erau cel putin trei tigani care aveau drept bagaj de mana acordeonul 😀 Altfel aratau destul de speriati, saracii, cred ca instrumentul ala era toata averea lor.

  • Reply Larisa Teodorescu 20 martie 2012 at 6:03 pm

    Aoleooo :)) pe alea l-am ratat…cel putin pana acum n-am avut "placerea" :))

  • Reply Liliana 20 martie 2012 at 6:09 pm

    Sună destul de trist… ce să zic.

  • Reply badge® 20 martie 2012 at 10:23 pm

    Ai uitat să pomenești banda transportoare de bagaje de la sosiri – mică, însoțită de un scârțâit inconfundabil.
    Alaltăieri am stat 20 de minute în plus în avion – sosiseră simultan 4 avioane și nu erau suficiente autobuze. Au urmat alte 20 de minute în fața benzii – nu veniseră bagajele, iar cei doi angajați stăteau relaxați afară pe un cărucior, clănțănind semințe. Evident că în acest timp s-au adunat pasagerii din acele avioane. Interesant e că toată lumea înjura Blue Air și nu administrația "aeroportului", două companii distincte. Ce a urmat nu e greu de ghicit – îmbulzeală mare. Am avut noroc, bagajul meu a ieșit printre primele. L-am apucat și cu năduf am ieșit, strecurându-mă cu greu printre oameni și papornițe, fără să mă mai uit înapoi. Doar în Kathmandu am mai văzut o asemenea bandă, în condiții similare. Dar acolo aeroportul era mult mai mare.
    Adios, Băneasa!

  • Reply Anca 21 martie 2012 at 9:03 am

    Eu din fericire calatoresc doar cu bagaj de mana, dar am vazut banda aia, mereu m-am intrebat cum s-or descurca oamenii cu ea. Mda…

  • Reply Kisuletz 11 august 2012 at 10:07 pm

    I-am revazut eu in Otopeni;)… Cand vezi asemenea specimene in aeroport Otopeni, stii din start ca la poarta respectiva este o cursa asigurata de o companie low-cost;).

  • Lasă un răspuns